Românii strâng cureaua, încercând să ajungă la zi cu plata datoriilor. La ce cheltuieli renunță
0Românii strâng cureaua, încercând să ajungă la zi cu plata datoriilor, renunțând de multe ori chiar și la cheltuieli pentru traiul de zi cu zi, după cum au declarat specialiștii pentru „Adevărul”.
Jumătate din românii cu restanțe, intervievați într-un sondaj IRES, demarat de KRUK România, declară că este dificil sau foarte dificil să-și plătească datoriile - o treime spun că sunt nevoiți să renunțe la cheltuielile de bază, iar 14% chiar la cheltuielile cu sănătatea. Mai mult, trei sferturi dintre români consideră că e necesar să acumuleze datorii ca să poată face investiții semnificative pentru familie.
22% dintre români au restanțe, majoritatea la plata facturilor (15%), la returnarea împrumuturilor (8%), dar și la rate (7%). Mai mult de jumătate dintre restanțieri datorează cel mult valoarea unui venit lunar iar 16% au deja de plată mai mult de trei venituri lunare. Principalele motive pentru acumularea acestor restanțe sunt veniturile insuficiente sau lipsa totală a unei surse de venit, dar și aparitia unor probleme de sănătate. “De aceea, este esențial ca fiecare familie să aibă un calculator de venituri și cheltuieli cu ajutorul căruia să poată prioritiza plățile, dar și să facă diferența între necesitatea de a cumpăra un produs și dorința de a-l avea și, nu în ultimul rând, să existe unui fond de urgență la care să poată recurge rapid, în situatii dificile, cum ar fi problemele acute de sănătate”, a declarat pentru „Adevărul” Claudiu Bud, Director Tranzacții Strategice KRUK România.
Același studiu arată că numai 40% dintre cei care fac economii pot trăi din fondurile de urgență, însă maximum trei luni. 30% nu își fac astfel de fonduri, chiar dacă am intrat într-o “iarnă scumpă” din punct de vedere al cheltuielilor cu utilitățile, dar și al creșterii prețurilor alimentelor și a altor produse de bază. Urmează un an dificil pentru finanțele personale, însă numărul românilor cărora li s-a întâmplat să nu-și plătească la timp datoriile e în creștere, de la 39% în 2021, la 44% anul acesta. De altfel, acumulăm mai multe datorii în 2022, deși economisim la fel ca anul trecut.
Jumătate dintre familii nu pot pune banii deoparte
Jumătate din familiile din România nu pun bani deoparte, iar majoritatea celor care economisesc, preferă să pună banii la saltea decât să îi investească. Aproape o treime trăiesc doar cu strictul necesar și doar 40% declară că au bani pentru un trai decent.
80% dintre români declară că nu au cont de economii, dar același studiu relevă faptul că a crescut interesul pentru plata creditelor, iar băncile sunt considerate ca fiind cea mai sigură variantă de creditare pentru români. Dintre cei care declară că au credite, 93% le achită cu prioritate, în creștere cu 9% față de anul trecut.
„Creditarea a continuat să crească și în 2022, într-un ritm încetinit însă de creșterea dobânzilor creditelor bancare. Cu privire la apetitul pentru îndatorare, românii continuă să se împrumute, nu doar la bănci, ci și la apropiați. Este interesant de corelat acest subiect cu motivele de neplată pe care le întalnim des în conversațiile cu clienții – supraîndatorarea, problemele financiare sau întârzierea veniturilor sunt motivele pe care le regăsim proponderent, indiferent de sectorul de activitate din care face parte creanța pe care încercăm să o recuperăm. O mențiune importantă este că, din ceea ce putem observa, o mare parte dintre clienți încearcă să limiteze numărul datoriilor, având o unică sursă de împrumut sau o singură datorie, așadar vorbim fie de un împrumut, ori de o factură întârziată la plată. În același timp, prioritizarea cheltuielilor a devenit o activitate cheie, mai ales în contextul pandemic, clienții aleg să achite întâi de toate serviciile de utilități, apoi cele de bază și ulterior, ratele bancare”, a adăugat Claudiu Bud.
Românii se feresc să mai ia credite
Cât privește 2023, reprezentantul KRUK consideră că volumele de credite nou acordate va continuă să scadă pe fondul creșterii dobânzilor.
Compania de colectare efectuează în fiecare an astfel sondaje de piață pentru a afla care sunt dificultățile cu care se confruntă românii care au de achitat restanțe și cum se modifică percepția acestora asupra asumării unei datorii, acesta fiind primul pas în procesul de redobândire a independenței financiare a fiecăruia. Anul acesta, și-a propus să afle un barometru al datoriilor și să afle câți dintre români se declară responsabili personal pentru ele, într-un an dificil pentru finanțele personale, dar și să afle în ce mod ar mai putea contribui la creșterea gradului de alfabetizare financiară de la 8% la peste 20% în anii următori.
În acest sens, KRUK România a crescut semnificativ investițiile în digitalizare, în special în zona instrumentelor de colectare online, care încurajează plata amiabilă a datoriei prin faptul că oferă clienților posibilitatea să și-o gestioneze singuri – să aleagă plata integrală cu discount sau plata în rate, fără dobânzi și comisioane și fără să intre în contact cu reprezentanți ai companiei.
Valoarea investițiilor totale în digitalizare și automatizări la nivelul KRUK România depășește, de altfel, 32,5 milioane de lei de când a intrat pe piața autohtonă și se concentrează în dezvoltarea platfomei eKRUK, a semnăturilor electronice și biometrice, dar și a primului robot din piața de colectare, care identifică plățile clienților și le înregistrează în aplicația internă de management a acestora, realizată în parteneriat cu RPAbox și UiPath. “Avem clienti 100% digitali în acest moment, care folosesc platforma eKRUK pentru a-și gestiona singuri datoria. În România, țara cu cele mai scăzute competențe digitale din Europa, chiar dacă avem o viteză de conectare la internet foarte rapidă, jumătate dintre românii cu cont bancar nu folosesc deloc aplicațiile de banking. Cu toate acestea, statisticile noastre arată că peste 8.000 de clienți și-au plătit datoriile online anul trecut și peste 6.000 au semnat electronic angajamente de plată, ceea ce înseamnă că strategia noastră de digitalizare funcționează”, completează Liviu Costică, COO KRUK România.
CSALB: Creditorul trebuie înștiințat când se înrăutățește situația financiară
Educația financiară este principalul instrument pe care îl au la dispoziție consumatorii în depășirea problemelor financiare pe care aceștia le pot întâmpina. Studiul prezentat arată faptul că jumătate dintre românii care au restanțe și își plătesc cu dificultate datoriile, vor să renunțe pentru a face față obligațiilor asumate la cheltuieli esențiale, cum ar fi cele cu hrana sau cu sănătatea. Liviu Fenoghen, directorul CSALB: “Recomandarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este ca oamenii să evite cât de mult pot acumularea restanțelor la plata împrumuturilor. Mai exact, atunci când situația lor financiară se înrăutățește (fie că vorbim de scăderea veniturilor, fie de creșterea cheltuielilor), să semnaleze creditorului situația prin care trec și să încerce împreună cu acesta să găsească o soluție pentru continuarea contractului și achitarea împrumutului. Dacă nu reușesc acest lucru, se pot adresa gratuit CSALB, iar aici, un conciliator va încerca să găsească o soluție de rezolvare a problemelor financiare, împreună cu banca/IFN-ul și consumatorul. Pentru a-și crește sansele ca banca sau IFN-ul să accepte negocierea în cadrul CSALB, recomandăm consumatorilor să atașeze cererii, pe care o pot completa direct pe site-ul csalb.ro, documente justificative pentru dificultățile financiare invocate. Important este să comunice și să informeze creditorul de situația sa. Întârzierile la plată atrag penalități, iar o întârziere care depășește 90 de zile duce la declararea scadenței anticipate a creditului.”
Piața de colectare a creanțelor a crescut considerabil
Grupul KRUK a deschis filiala din România în 2007, când piața de colectare a creanțelor valora aproximativ două miliarde de lei. “Între timp, dimensiunea pieței a crescut considerabil, însă valorile acesteia variază de la simplu la dublu în functie de contextul economic si legislativ. Au fost ani în care s-au înregistrat valori de peste 10 miliarde de lei. Mai nou, piața domestică s-a redus și s-a stabilizat mai de grabă în jurul a 4-5 miliarde lei, înregistrând o ușoară creștere spre șase miliarde la finele anului 2021. Dimensiunea pieței a variat semnificativ din prisma ratei de credite neperformante, aceasta din urmă atingând un vârf de 21.5% din totalul creditelor acordate în 2014 și revenind la un nivel mai scazut, 2.82%, în septembrie 2022. Toate aceste elemente trebuie înțelese și în contexul de creștere economică prin care a trecut România în această perioadă. Probabil că în absența unei deductibilități fiscale limitate, sistemul bancar românesc ar putea fi mult mai bine pregătit pentru intemperiile aflate la orizont. În ceea ce privește Grupul KRUK, obiectivul acestuia a fost, încă de la intrare pe piața din România, să devină lider în acest sector. Astăzi, considerăm că acest obiectiv este asigurat în ceea ce privește competența KRUK de a asigura soluții competitive de gestiune a creanțelor din toate segmentele de activitate, de la creanțe negarantate, până la creanțe garantate, aferente atât persoanelor fizice, cât și societăților comerciale.”
În ultimii 15 ani de activitate a Grupului KRUK în industria colectării creanțelor din România, compania a înregistrat creșteri constante, care au culminat cu recorduri. De exemplu, în 2021, KRUK a cumpărat peste 60 de portofolii doar pentru piața locală și a ajuns să gestioneze creanțele a peste două milioane de români, de la 15.000 de clienți, cu câți a pornit în 2007.
Kruk a cumpărat creanțe de la Bancpost, Unicredit și BRD
Cele mai importante tranzacții raportate public de către Grupul KRUK pe piața din România au fost reprezentate de de tranzacția KRUK – Bancpost (2016), cea mai mare tranzacție de creanțe negarantate din piața de colectare a României, prin care a fost achiziționat un portofoliu cu o valoare nominală de aproape trei miliarde de lei, conținând exclusiv credite aparținând unor persoane fizice, de tranzacția KRUK – BRD (2017), prin care a fost achiziționat un portofoliu cu o valoare nominală de peste 1 miliard de lei, preponderend compus din expuneri aferente unor persoane juridice; în 2019, KRUK România a achiziționat portofoliu GetBack Recovery, continuând să susțină o rată scăzută a îndatorării din piață iar în 2021, KRUK România și UniCredit Consumer Financing IFN au încheiat un parteneriat strategic pentru doi ani de cash-flow constant și investiții, cu impact semnificativ în portofoliul de clienți.
Revenind la bilanț, compania a plecat de la o cotă de piață în ce privește valoarea investițiilor de 3% în anul în care a început activitatea pentru ca în 2022 să depășească 80%. În ceea ce privește echipa, a crescut de la 15 la peste 600 de angajați în KRUK România, ceea se traduce în peste 22 de milioane de lei virate la bugetul de stat anul trecut din impozitele aferente salariilor. De altfel, compania a contribuit la bugetul de stat cu peste 170 de milioane de lei, în total, în ultimii 15 ani și a susținut peste jumătate de milion de români să-și achite integral datoriile.
Se încarcă comentariile...
