România își propune să devină prima țară riverană Mării Negre care să aibă o legislație offshore wind

România îşi propune să devină prima ţară riverană Mării Negre care să aibă o legislaţie în sectorul eolian offshore, a declarat preşedintele ANRE, George-Sergiu Niculescu.

România își propune să devină prima țară riverană Mării Negre care să aibă o legislație offshore

Acesta susţine că până la finalul anului proiectul de lege ar putea fi supus adoptării Parlamentului, pentru a crea cadrul legal necesar dezvoltării investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat al ANRE, remis marţi AGERPRES, o delegaţie oficială a ANRE, condusă de George-Sergiu Niculescu, a efectuat o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii în perioada 24-26 octombrie 2023. Invitaţia a venit din partea Departamentului de Interne al SUA (DOI), prin Programul de Asistenţă Tehnică Internaţională, şi reprezintă continuarea dialogului început în cadrul primei vizite de lucru din perioada 5-16 iulie 2023.

„Este prima dată când România a fost invitată să participe la Global Wind Offshore Regulators Forum, eveniment care a reunit state precum Australia, Canada, UK, Irlanda, Italia, SUA, Danemarca şi care a creat cadrul optim pentru ţara noastră să beneficieze de un schimb de informaţii privind actualizările de reglementare în domeniul energiei”, se spune în comunicat.

Au fost prezentate cele mai recente evoluţii şi potenţialele provocări din sectorul eolian offshore din perspectiva reglementării, în condiţiile în care SUA susţine eforturile României de a construi o fundaţie solidă în zona energiei regenerabile, în special a energiei eoliene offshore.

„România îşi propune să devină prima ţară riverană Mării Negre care să aibă o legislaţie offshore wind. Ţara noastră este un partener care are toate şansele şi îndeplineşte toate condiţiile să devină unul dintre cei mai importanţi şi predictibili actori pe piaţa de energie şi un model regional de dezvoltare”, a declarat reprezentantul României la acest forum, George Niculescu.

Oficialul ANRE a evidenţiat faptul că, până la finalul anului, România şi-a propus să supună adoptării Parlamentului proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore, pentru a crea cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.

„Potenţialul nostru eolian la Marea Neagră este unul uriaş, pe care ţara noastră nu trebuie să îl rateze şi avem toate şansele să transformăm avantajele şi oportunităţile într-un real succes. Evident, pentru a atinge aceste ţinte avem nevoie de predictibilitate şi stabilitate, aceste lucruri sunt necesare dacă vrem să facem paşi concreţi în direcţia corectă”, a adăugat el.

În cadrul forumului, preşedintele ANRE a purtat discuţii şi cu Liz Klein, directorul Biroului de gestionare a energiei oceanice. În anul 2022, mai multe structuri federale americane printre care BOEM (Bureau of Ocean Energy Management) din cadrul Department of Interior, BSEE (Bureau of Safety and Environmental Enforcement) şi CLDP (Commercial Law Development Program) au început colaborarea activă cu omologii lor din România şi au oferit perspectiva şi expertiza lor privind dezvoltarea reglementărilor pentru sectorul eolian offshore şi procesul de acordare a licenţelor.

În partea a doua a vizitei în SUA, George Niculescu a avut şi o serie de întâlniri bilaterale. Discuţiile cu Geoff Pyatt, adjunctul secretarului de stat pentru resurse energetice, s-au referit la provocările regionale în context geopolitic şi stadiul proiectului offshore wind.

De asemenea, au avut loc discuţii la Comisia Federală de Reglementare a Energiei din SUA, cu comisarul James Danly, urmate de o întrevedere la sediul Departamentului pentru Energie cu Kathryne Huff, secretar adjunct al Biroului pentru Energie Nucleară. Alături de George Niculescu, au fost prezenţi şi Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, şi Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Temele abordate au vizat extinderea capacităţii nucleare în regiunea noastră, stadiul implementării proiectului Unităţilor CANDU 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, precum şi proiectul reactoarelor nucleare mici (SMR).