Lazea, BNR: România are nevoie de un pact politic pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030

România are nevoie de un pact între forțele politice responsabile pentru limitarea creșterii cheltuielilor cu salariile și pensiile și pentru îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit, astfel încât deficitul bugetar să scadă sub 3% din PIB până în 2030. Propunerea a fost făcută joi de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR).

Valentin Lazea spune că România trebuie să găsească o soluție pentru reducerea deficitului sub 3% Foto: Adevărul

Datele statistice arată că România a avut un deficit mai mare decât toate celelalte state membre pentru care sunt publicate valori în seria ajustată sezonier. Ungaria a înregistrat un deficit de 7,2% din PIB, iar Polonia, de 5,9%. La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a ajuns la 3,5% din PIB, în timp ce în zona euro a fost de 3,3%.

Potrivit tabelului publicat de Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier al României a fost de 9,2% din PIB în primul trimestru din 2025, a coborât la 7,7% în trimestrul al doilea și la 7,1% în trimestrul al treilea. În ultimele trei luni ale anului trecut, indicatorul a fost de 7,3%.

În primul trimestru din 2026, deficitul a scăzut la 5,5% din PIB, însă în trimestrul al doilea a revenit la 9,2%. Astfel, valoarea raportată pentru al doilea trimestru din acest an a ajuns la nivelul înregistrat în primul trimestru din 2025, potrivit aceleiași serii statistice.

Comparația cu aceeași perioadă a anului trecut arată o creștere de 1,5 puncte procentuale: de la 7,7% din PIB în trimestrul al doilea din 2025 la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026.

Potrivit lui Lazea, un asemenea pact ar trebui să scoată aceste două teme din disputele politice pentru următorii patru ani și, dacă este posibil, și ulterior. Semnatarii ar urma să susțină respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, salarii și pensii, precum și măsurile de combatere a evaziunii fiscale și de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare.

„Ar trebui ca măcar aceste două probleme: corelația PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA și a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forțele politice responsabile”, a declarat economistul-șef al BNR.

Acesta a susținut că acordul ar trebui să împiedice transformarea măsurilor de reducere a evaziunii și de respectare a regulilor privind evoluția salariilor și pensiilor în teme de confruntare politică.

De ce consideră Lazea necesar un pact politic

Valentin Lazea a explicat că România trebuie să transmită investitorilor un semnal de credibilitate și predictibilitate în privința reducerii deficitului bugetar. În opinia sa, asumarea unui angajament politic pe termen de patru ani ar putea contribui la atingerea obiectivului de coborâre a deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

„Numai așa România poate transmite un semnal de credibilitate și de predictibilitate în ce privește reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030, când deja se vor fi împlinit 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv”, a afirmat Lazea.

Economistul a arătat că reducerea deficitului presupune diminuarea dependenței bugetului de împrumuturi. El a folosit exemplul unui deficit de aproximativ 6% din PIB pentru a explica proporția cheltuielilor statului finanțate prin împrumuturi.

„Azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14”, a declarat acesta.

În explicația lui Lazea, obiectivul unui deficit de 3% din PIB ar însemna ca aproximativ un leu din 14 cheltuiți de stat să provină din împrumuturi, față de un leu din șapte în scenariul unui deficit de circa 6% din PIB.

Salariile bugetarilor și pensiile, în centrul ajustării

Prima condiție indicată de economistul-șef al BNR pentru reducerea deficitului este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, cheltuielile cu salariile din sectorul public și cheltuielile cu pensiile.

Potrivit acestuia, majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal. În același timp, pensiile din sistemul public nu ar trebui să crească mai repede decât salariile.

„Prima este respectarea corelației dintre evoluția PIB-ului nominal, creșterea anvelopei salariale și creșterea anvelopei pensiilor”, a precizat Lazea.

Propunerea vizează, așadar, limitarea creșterii cheltuielilor recurente ale statului în raport cu evoluția economiei. Economistul a susținut că această regulă ar trebui respectată pe durata angajamentului politic, pentru a oferi mai multă predictibilitate procesului de ajustare fiscală.

România pierde venituri din neîncasarea TVA și a impozitului pe profit

A doua măsură considerată esențială de Valentin Lazea este îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, în special a TVA și a impozitului pe profit.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta, România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit.

Lazea a afirmat că reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar putea diminua deficitul bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB.

„România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din impozitul pe profit prin necolectare”, a declarat economistul.

El a atras însă atenția că veniturile suplimentare obținute prin îmbunătățirea colectării nu pot fi incluse anticipat în buget cu aceeași certitudine ca alte venituri estimate. Din acest motiv, măsurile de creștere a eficienței colectării ar trebui să însoțească celelalte măsuri de ajustare a cheltuielilor publice.

Reformarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale

În contextul îmbunătățirii colectării, Lazea a susținut necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării portițelor legislative care permit optimizarea fiscală.

Acesta a indicat și nevoia reformării activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv în ceea ce privește motivarea și remunerarea personalului.

Măsurile ar urma să contribuie la creșterea veniturilor încasate efectiv la buget, fără ca ajustarea deficitului să se bazeze exclusiv pe reducerea cheltuielilor. Potrivit argumentului prezentat de economist, în nume personal, nu ca poziție oficială a BNR, îmbunătățirea colectării TVA și a impozitului pe profit ar putea avea un rol important în apropierea de ținta de deficit de sub 3% din PIB.