Iohannis atacă la CCR înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii. Ce argumente aduce

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională cu privire la proiectul de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Preşedintele reclamă faptul că Fondul trebuia instituit de către Guvern, nu de Parlament, că FSDI nu se va supune supravegherii sau monitorizării şi că unele companii strategice vor putea fi înstrăinate în totalitate.

Parlamentul a înfiinţat oficial, în data de 7 iunie, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Fondul Suveran va include 33 de companii de stat, cu 10 în plus faţă de varianta iniţială, după ce acestea au fost introduse „pe şest”, marţi, printr-o serie de amendamente. Acestea au cuprins şi majorarea capitalului social al FSDI la suma uriaşă de 9 miliarde de lei, deşi anterior acesta fusese stabilit la 1,85 miliarde de lei. O sumă de circa 5 ori mai mare. Deşi este menit să facă investiţii, specialiştii spun că mai mult le va încurca, iar Fondul urmează să fie populat cu rude ale politicienilor.

Opoziţia – PNL şi USR – a atacat deja legea de înfiinţare la Curtea Constituţională. 

Ce nereguli a sesizat preşedintele

Fondul trebuia instituit de către Guvern, nu de Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis arată, în sesizarea de neconstituţionalitate, că Parlamentul a instituit prin lege înfiinţarea FSDI şi a nesocotit dispoziţiile din Constituţie privind separaţia puterilor în stat. Astfel, spune Iohannis, Parlamentul a reglementat într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale. Cu alte cuvinte, Fondul trebuia instituit prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege dată de Parlament. 

Proiectului Fondului a fost elaborat de fostul premier Mihai Tudose, când acesta era ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu. Ajuns premier, Tudose nu a aprobat însă acest proiect în Guvern.

În schimb, PSD a depus la Parlament un proiect de lege de înfiinţare a FSDI, într-o formă similară, dar cuprinzând mai multe companii. Acesta este cel care a ajuns să fie aprobat. 

Activitatea Fondului nu poate fi supravegheată

Preşedintele mai arată că FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic.

De asemenea, legea este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond, mai susţine preşedintele.

Neclarităţi privind criteriile de selecţie a conducerii

În ceea ce priveşte stabilirea componenţei Consiliului de Supraveghere, preşedintele consideră că textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul că legea stabileşte doar unele criterii de selecţie („cel puţin următoarelor criterii de selecţie”), norma este lipsită de precizie şi impredictibilă, putând conduce inclusiv la interpretarea că ar putea fi completată prin acte infralegale. Pe de altă parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condiţiilor privind „expertiza în domeniul financiar bancar” şi „experienţa adecvată complexităţii activităţii specifice FSDI, atât individual, cât şi la nivel colectiv”. Termenii sunt generici şi lasă loc arbitrariului în aplicarea acestor criterii. 

Companiile strategice pot fi înstrăinate în totalitate

Preşedintele mai reclamă că s-a optat pentru renunţarea la orice limitare a operaţiunilor de înstrăinare a acţiunilor/activelor aflate în proprietatea FSDI, astfel că vor putea fi înstrăinate în totalitate companiile strategice. În derularea acestor operaţiuni au fost stabilite principiile ce trebuie respectate respectiv „condiţii de piaţă, de transparenţă şi de competitivitate”, însă, terminologia este impredictibilă, mai ales în lipsa instituirii unor norme prudenţiale.

„Din raţiuni de prudenţă financiară, legiuitorul avea obligaţia de a fixa limite de grevare a activelor cu sarcini, plafoane de lichiditate, de îndatorare, de rentabilitate, în vederea asigurării unui nivel maxim de încredere în stabilitatea FSDI şi pentru a preveni riscul unor executări silite sau unor investiţii nerentabile, cu grad mare de risc, precum şi riscurile de dizolvare sau faliment generate de împrumuturi cu impact asupra fondului şi a unor investiţii fără un randament concret minim determinat. Respectivele principii sunt insuficiente pentru a asigura soliditatea FSDI pe viitor, companiile strategice putând fi înstrăinate în totalitate, fără restricţii, pe baza acestei prevederi legale, ceea ce creează serioase riscuri economice viitoare”, mai arată preşedintele.

Statul pierde controlul companiilor pe pierdere

Preşedintele subliniază că în FSDI au fost incluse şi companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi, de exemplu: CFR, Poşta Română, CE Oltenia.

Iohannis consideră că acestea nu pot participa la finanţarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acţiuni, situaţie în care statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naţionale strategice. Aşadar, soluţia legislativă este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică.

Administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare pot fi sustrase controlului public

Preşedintele mai arată că FSDI ar trebui să fie auditat de Curtea de Conturi. Însă, în ceea ce priveşte auditarea companiilor care compun Fondul, reglementarea este impredictibilă. Astfel, acţiunile companiilor componente vor fi deţinute de FSDI care este deţinut de statul român, dar având în vedere că FSDI va fi o societate pe acţiuni, extinderea auditului public extern asupra companiilor componente devine neclară, ceea ce ar permite că modul de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public poate fi sustras controlului public.

Preşedintele critică transferul bunurilor aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni

În opinia preşedintelui, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Curtea Constituţională a statuat că trecerea cu titlu gratuit a unor acţiuni ale unei societăţi, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, iar aceste acte nu ţin de competenţa de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparţine în mod exclusiv Guvernului.

În plus, transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 pentru societăţile deschise aflate în portofoliu creează o diferenţă de tratament între FSDI şi celelalte societăţi cu care acesta, precum şi companiile din portofoliul său se află în concurenţă, aducând un avantaj competitiv statului în raport cu ceilalţi investitori de pe piaţă.

Sunt afectaţi acţionarii minoritari

De asemenea, statul nu este acţionar unic la toate societăţile ce vor intra în portofoliul FSDI. Din această perspectivă, soluţia aleasă cu privire la modalitatea de transfer a acţiunilor va conduce practic la afectarea dreptului acţionarilor minoritari de a-şi exprima poziţia în cadrul companiilor respective în legătură cu transferul dreptului de proprietate al acţiunilor majoritare la FSDI.

Impact asupra companiilor listate la BVB

Dintr-o altă perspectivă, lipsa de transparenţă în vânzarea acţiunilor aduse aport la capitalul social, prin derogarea de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital va avea un impact financiar puternic prin implicaţiile deciziilor FSDI asupra companiilor deja listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Dividendele acordate de companii de stat vor ajunge la FSDI, nu la stat

Una dintre sursele de venit ale Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este reprezentată şi de veniturile obţinute din dividende încasate de la societăţile la care FSDI deţine acţiuni. Veniturile din dividendele acordate de companiile ale căror pachete de acţiuni sunt preluate de FSDI vor reveni, în această situaţie, chiar societăţii pe acţiuni, aceasta fiind liberă să dispună de aceste venituri.

Prin această operaţiune prin care o entitate nouă preia acţiunile statului de la respectivele companii, gestionându-le fără a avea obligaţia de a repartiza din profitul acesteia către bugetul de stat, se afectează în mod direct sursele de venit ale statului.

Reglementarea instituie şi un tratament preferenţial pentru FSDI faţă de celelalte societăţi comerciale cu capital de stat, aspect ce distorsionează concurenţa dintre companii.