„Elevul silitor“ România iese azi cu temele la controlul şefilor FMI

Boardul FMI urmează discută astăzi, la Washington, a şaptea şi a opta evaluare din cadrul acordului de împrumut cu România. Doar două din cinci „lecţii“ sunt făcute de Guvernul de la Bucureşti.

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar încearcă să încheie cu succes acordul cu instituţia financiară.

Astăzi este „ziua Z“ în care Consiliul Directorilor analizează dacă România – despre care spusese anul trecut că este un „elev silitor“ – şi-a făcut temele şi poate continua cursurile începute în 2009.

Arieratele, ţinte veşnic ratate

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI la începutul acestei luni, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012.

Au fost ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, respectiv onorarea datoriilor de către autorităţile locale şi centrale.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost, de asemenea, ratate.

Principalele precondiţii pentru încheierea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, aceasta din urmă fiind îndeplinită la limita de timp avut la dispoziţie. Dacă s-ar fi amânat din nou privatizarea CFR Marfă, FMI putea decide să nu discute în boardul de azi ultima scrisoare transmisă de autorităţile române.

Derapajele, asumate de Guvern

„Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi de Banca Mondială. Din păcate, în ultima parte a anului 2012 au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri“, admite Guvernul în scrisoarea de intenţie.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de cinci miliarde de euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.
Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

Consiliul Director al FMI

1.    Meg Lundsager (SUA)
2.    Daikichi Momma (Japonia)
3.    Hubert Temmeyer (Germania)
4.    Herve M. Jodon de Villeroche (Franţa)
5.    Steve Field (Marea Britanie)
6.    Kossi Assimaidou (Guineea, Senegal şi alte ţări africane)
7.    Momodou Bamba Saho (Africa de Sud şi ţările de pe continentul nord-african)
8.    Ahmed Abdulkarim Alkholifey (Arabia Saudită)
9.    Pablo Garcia-Silva (Argentina, Bolivia, ţările din America de Sud)
10.    Rakesh Mohan (India, Bangladesh, Sri Lanka)
11.    Jafar Mojarrad (Iran, Afganistan, Maroc, Pakistan)
12.    Johann Prader (Turcia + Austria şi ţările din Europa Centrală)
13.    Aleksei V. Mozhin (Federaţia Rusă)
14.    Paulo Nogueira (Brazilia, Rep. Dominicană şi alte ţări din zona Ecuatorului)
15.    A. Shakour Shaalan (Egipt, Kuweit, Qatar şi ţările arabe)
16.    Rene Weber (Etiopia şi ţările de pe continentul african)
17.    Audun Groenn (Danemarca, Finlanda, Suedia şi ţările din nordul Europei)
18.    Thomas Hockin (Canada, Antigua)
19.    Jong-Won Yoon (Australia şi ţările riverane)
20.    Tao Zhang (China)
21.    Der Jiun Chia (ţările asiatice, mai puţin China)
22.    Andrea Montanino (Albania, Grecia, Italia, Portugalia)
23.    Jose Rojas (Mexic, Spania, Guatemala, Columbia)
24.    Menno Snel (România şi ţările din estul Europei)
(în paranteză sunt trecute ţările pentru care votează)

Christine Lagarde, martor asistat în „cazul Tapie“

Christine Lagarde, directoarul general al FMI şi fost ministru francez de Finanţe, a fost plasată de justiţia franceză, la jumătatea lunii mai, sub statutul de martor asistat într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat. Statutul de martor asistat este intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Aceasta înseamnă că Lagarde ar putea fi ulterior acuzată în acest caz. Justiţia franceză trebuie să stabilească rolul jucat de Christine Lagarde, pe vremea cînd era ministrul de Finanţe al Franţei, în plata a 400 de milioane de euro către controversatul om de afaceri Bernard Tapie, apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990.