Consiliul Fiscal critică bugetul: Presiune de proporţii la cheltuielile de personal. Cuvintele cheie - „excesiv de optimist”

Consiliul Fiscal arată că Guvernul a construit bugetul pe anul 2019 pe cifre „excesiv de optimiste” şi „supraevaluate , de la creştere economică, la creşterea salariului mediu şi a numărului de salariaţi, evoluţiile pe piaţa muncii, absorbţia de fonduri europene şi veniturile din TVA. Despre ordonanţa lăcomiei, instituţia spune că măsurile adoptate au impact negativ şi amplifică riscurile externe.

Dare de mână la cheltuieli

Consiliul Fiscal arată că sunt „presiuni de proporţii” la nivelul cheltuielilor de personal, deoarece acestea sunt preconizate să crească cu 16,3 miliarde lei, echivalentul unei majorări cu 19% a anvelopei salariale şi a unui plus de 0,95 puncte procentuale din PIB comparativ cu nivelul cheltuielilor din 2018.

De asemenea, se menţine un ritm ridicat de creştere a cheltuielilor de asistenţă socială, alături de acordarea de facilităţi fiscale consistente în sectorul construcţiilor (impact bugetar au scutirea de contribuţia de sănătate şi de impozit pe venit).

„Excesiv de optimist”

Un prim aspect problematic subliniat de Consiliul Fiscal îl reprezintă scenariul de creştere economică ce fundamentează construcţia bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro (ultimele date disponibile indicând că balanţa riscurilor este înclinată înspre o încetinire mai rapidă decât se anticipa) şi probabilităţii în creştere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.

În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate.

„În acest context, menţinerea ipotezei de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 şi 4,5% în 2018) în varianta de proiecţie a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare şi, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată”, arată instituţia.

Un alt aspect problematic îl reprezintă, în opinia Consiliului fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajaţi şi câştigului salarial brut în sectorul concurenţial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%. Asta pentru că datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire vizibilă a ritmului de creştere a numărului de salariaţi din sectorul privat.

Consiliul arată că ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piaţa muncii apar ca excesiv de favorabile şi improbabil a se materializa la nivelurile preconizate.

Venituri extraordinare şi supraevaluate

Consiliul mai subliniază că sunt prevăzute în buget creşteri substanţiale de venituri din TVA pe fondul unei proiectate îmbunătăţiri a colectării, luării în calcul a unor venituri excepţionale din închirierea benzilor de frecvenţă 5G, precum şi a taxării suplimentare în sectorul energetic, cel de comunicaţii şi în domeniul jocurilor de noroc.

Consiliul fiscal susţine că are rezerve în special cu privire la evoluţia proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească cu 17% (cu 10,1 miliarde lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuţia aferentă anului 2018.

„De altfel, din cele 7,5 mld. lei pe care textul raportului la buget le indică la pagina 9 drept venituri suplimentare din măsuri de îmbunătăţire a colectării ce urmează a fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA. Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări. (...) Veniturile suplimentare din TVA din îmbunătăţirea colectării nu par a se fi materializat la nivelul scontat. (...) Consiliul fiscal consideră că veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu circa 5 mld. lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile decât cele luate în considerare în construcţia bugetară”, mai arată instituţia.

O situaţie similară, din perspectiva veniturilor suplimentare obţinute din măsuri de îmbunătăţire a colectării (evaluate de MFP la 1 miliard de lei), apare la nivelul veniturilor din accize. Şi aici experienţa anului anterior ar trebui să îndemne la prudenţă, în condiţiile în care în execuţie veniturile au fost inferioare cu 1,7 miliarde de lei evaluărilor iniţiale, spune Consiliul Fiscal.

„De asemenea, proiectul de buget include venituri excepţionale de 2,1 mld. lei din închirierea benzilor de frecvenţă 5G. Este de remarcat şi nivelul semnificativ superior al veniturilor preconizate comparativ cu cel avut în vedere în varianta iniţială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 mld. lei). Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de expansiune de către operatorii din domeniu. Mai mult, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră echivalentă în execuţia bugetară conform ESA 2010”, arată Consiliul Fiscal.

Investiţii supraevaluate

Proiectul de buget vizează o expansiune de proporţii a cheltuielilor cu investiţiile (de la 34,2 mld. lei în 2018 la 47,1 mld. lei în 2019), pe seama cvasi-triplării intrărilor anticipate din fonduri structurale şi de coeziune (FSC) de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 5,2 mld. lei în 2018, la 15,1 mld. lei în 2019). În condiţiile în care MFP anticipează o expansiune mai puţin rapidă a cheltuielilor de cofinanţare şi neeligibile (raportul cheltuieli/venituri din FSC scade de la 2,1 în 2018 la 1,65 în 2019), bugetul estimează o dublare a cheltuielilor aferente proiectelor de investiţii cu finanţare europeană (+13,8 mld. lei relativ la execuţia anului trecut). 

Execuţiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviaţii considerabile de la sumele bugetate iniţial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiţii inferioare alocărilor. O evoluţie similară este probabilă pentru anul 2019, cu atât mai mult cu cât ipoteza îmbunătăţirii de amploare a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune apare la acest moment drept excesiv de optimistă (istoric, estimările iniţiale de absorbţie nu s-au materializat niciodată la nivelurile indicate), mai spune instituţia.

Taxa bancară şi dobânzile

Pe partea de cheltuieli sunt avute în vedere ca surse de ajustare bugetară o contracţie nominală a cheltuielilor de capital cu finanţare din surse proprii şi temperarea semnificativă a ritmului de creştere la nivelul cheltuielilor cu dobânzile şi a celor cu achiziţiile de bunuri şi servicii. 

De remarcat că proiectul de buget nu include venituri din recent instituita taxă pe activele bancare – în condiţiile menţinerii nivelului curent al ROBOR şi al activelor bancare nete, taxa ar genera circa 4 mld. de lei (luând în calcul 3 plăţi trimestriale în 2019).

Cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 miliarde lei comparativ cu un avans de 2,8 miliarde lei în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creştere de la 27,8% la 4,4%. 

Consiliul fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potenţial subdimensionată având în vedere tendinţa evidentă de creştere a costurilor de finanţare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare şi a modului de stabilire a asietei acesteia (care include si deţinerile de obligaţiuni 6 guvernamentale), precum şi volumul în creştere al datoriei publice. 

Încadrarea în anvelopa bugetară propusă este însă probabil posibilă în condiţiile unei orientări în creştere a finanţării spre termene scurte ori a utilizării intensive a stocului-tampon de lichiditate al Trezoreriei. O asemenea abordare ar genera însă riscuri suplimentare în ceea ce priveşte rezistenţa la şocuri externe, cu impact asupra lichidităţii pieţelor financiare ori în ceea ce priveşte aversiunea la risc a investitorilor, cu o probabilitate în creştere într-un context intern şi internaţional potenţial mai complicat decât în trecut.