Cât costă casa pe malul Dâmboviţei?
0
Râul care străbate Capitala nu este un magnet pentru amatorii de locuinţe, aşa cum se întâmplă în alte oraşe europene, precum Paris sau Budapesta. În marile capitale ale Europei, preţurile locuinţelor de lângă râuri ating niveluri ce ajung şi la un milion de euro. Zonele respective sunt urbanizate şi puse în valoare eficient.
Paris, Budapesta, Bucureşti. Trei capitale care, la prima vedere, pe lângă faptul că sunt toate din Europa, par să nu mai aibă nimic în comun. Şi touşi au.
Fiecare dintre ele este străbătută de râuri importante. Autorităţile ungare şi franceze au ştiut să profite de acest lucru şi au transformat cartierele pe lângă care curg Sena şi Dunărea în obiective turistice. Ce au făcut autorităţile româneşti? Mai nimic.
Panorama nu ridică preţurile bucureştene
Râul Dâmboviţa trece prin următoarele zone ale capitalei: Semănătoarea, Grozăveşti, Cotroceni, Eroilor, Naţiunile Unite şi Izvor, Piaţa Unirii, Timpuri Noi, Văcăreşti, Vitan-Bârzeşti şi apoi iese din oraş în dreptul localităţii Glina.
Majoritatea sunt cartiere în care preţurile locuinţelor sunt mai mari decât media în restul Capitalei. Dar asta nu pentru că au vedere spre malul apei care desparte Bucureştiul în două.
Un apartament cu două camere situat în zona Pieţei Unirii, în apropiere de râu, costă peste 100.000 de euro, indiferent dacă panorama este dată de Dâmboviţa, de bulevarde zgomotoase sau de peretele blocului din faţă. Şi asta pentru că aici este considerat a fi centrul Bucureştiului, iar oferta de locuinţe de vânzare este foarte mică. Majoritatea proprietarilor preferă să le închirieze.
La fel stau lucrurile şi în cartierul Cotroceni, unde Dâmboviţa nu reprezintă nici măcar un punct de reper în anunţurile imobiliare. Această regulă este valabilă şi în alte zone, mai ales în Glina, unde apropierea de apă este chiar un dezavantaj în condiţiile în care se deversează în râu tone de gunoaie.
Un milion de euro, vederea spre Sena
Lucrurile stau complet diferit în Budapesta. Aici, nu numai că pe malul Dunării nu se poate construi decât cu aprobări şi în condiţii speciale, dar cele mai multe dintre apartamentele din blocurile cu vedere spre apă se află în proprietatea statului şi sunt închiriate către diverse persoane.
Zona este considerată patrimoniu şi protejată ca atare. Chiriile sunt pe măsura poziţionării. Dacă într-un cartier semicentral, pentru un apartament cu două dormitoare chiria este cuprinsă între 200 şi 300 de euro, locuinţele de acelaşi tip cu terase către Dunăre se închiriază cu sume care depăşesc 700 de euro. Suma creşte odată cu apropierea de centru şi de obiectivele istorice.
Parisul respectă aceeaşi regulă. Dacă un potenţial cumpărător are la dispoziţie peste un milion de euro, îşi poate cumpăra o casă la doi paşi de promenadele Senei. În zonă sunt în cea mai mare parte case vechi, care costă mai mult decât locuinţele noi.
Chiar şi o garsonieră aflată aici costă peste 200.000 de euro. În schimb, pentru un apartament cu două camere într-o vilă relativ recent finalizată, aflată la câteva străzi distanţă, vânzătorii cer, în medie, 190.000 de euro. La periferia oraşului preţul scade până la aproape 100.000 de euro.
Planuri de miliarde de euro
În România, urbanizarea Dâmboviţei este, de vreo 20 de ani, în stadiu de proiect. Ultima încercare a autorităţilor de a transforma zona într-una asemănătoare celor din marile capitale europene străbătute de râuri poartă numele de „Masterplanul Eco Bucureşti 2015", potrivit arhitectului-şef al Capitalei, Gheroghe Pătraşcu.
De fapt, este vorba de o serie de parteneriate între arhitecţi, autorităţi şi oameni de afaceri care să transforme malurile Dâmboviţei într-un spaţiu de recreere dar şi atragerea unor noi investiţii în zonă, lucru care presupune inclusiv reabilitarea şi integrarea complexurilor imobiliare aflate în blocaj. „Dacă pentru fazele iniţiale estimăm activităţi şi proiecte de câteva zeci de milioane de euro, dezvoltarea pe termen lung va atrage investiţii de miliarde de euro", spun realizatorii proiectului.
Un exemplu de proiect care „s-a pierdut" prin sertarele autorităţilor în urmă cu mai bine de un an este stART Dâmboviţa, iniţiat de studenţii Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", din Bucureşti.
Istorie cu inundaţii
În prima jumătate a secolului al XIX-lea s-au făcut primele referiri la „îngrădirea" râului care ieşea deseori din matcă, inundând totul în jur.
„Aici, pe pod, unde tocmai ne-am oprit mai înainte, avem înaintea ochilor Sena bucureşteană, adică Dâmboviţa. Şi la acest râu se recunosc contrastele bucureştene. Pe ţărmul stâng tronează bogăţia, luxul, înfloreşte comerţul şi prosperă sănătatea. Pe ţărmul drept foieşte sărăcia, murdăria, viţiul", remarca medicul neamţ Wilhelm Derblich, în 1857.