Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Ministrul Achim Irimescu susţine că risica alimentară ar putea scădea prin reducerea subvenţiilor FOTO Mediafax

Oamenii ar putea fi determinaţi să reducă risipa alimentară prin creşterea preţurilor la alimente, adoptarea unor reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, sunt concluziile Conferinţei „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!“, la care au participat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, alţi oficiali şi mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Ştiri pe aceeaşi temă


În cadrul conferinţei, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat că atunci când preţurile la alimente vor avea o valoare reală, respectiv când vor fi reduse subvenţiile, va fi redusă risipa.„Să crescă preţul şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile“, a spus ministru, citat de news.ro.

Deputatul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, susţine că risipa alimentară poate fi eliminată prin reglementări fiscale. Acesta consideră că Parlamentul trebuie să aprobe urgent proiectul de lege pentru reducerea taxei pe ambalaje, înainte ca producătorii de alimente să dea faliment, victime ale unor decizii greşite sau rău-intenţionate. Deputatul Florin Alexe, iniţiatorul proiectului de lege anti-risipă, susţine că, din nefericire, risipa de hrană creşte de la an la an.

Minea: Românii să mănânce doar cât au nevoie

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, federaţie care grupează patronatele din industria alimentară, mari firme procesatoare, autohtone şi multinationale, spune că orice român trebuie să ştie că nu trebuie să mănânce decât atât cât are nevoie.

„În România se fac valuri pe risipa alimentară şi cum se poate recupera un produs alimentar în utlima zi de valabilitate. Eu nu cred în ea. Recuperarea în ultimele zile de valabilitate este o modalitate de a nu arunca ceva în clipa aceea, ci un pic mai târziu. Produsele de origine animală sunt produse cu probleme, iar în ultima zi de valabilitate deja riscul este mare. Legea interzice să dai în consum colectiv aceste produse“, a declarat Minea.

El a adăugat că a face stoc înseamnă a face risipă şi că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este a populaţiei sărace: „ Dacă s-ar face un studiu, s-ar putea vedea că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este cea a populaţiei sărace. Pentru că ei sunt primii care merg la astfel de promoţii. Grăsimea animală este mai bună decât grăsimea vegetală, dar asta nu se spune. Carnea este necesară, brânzeturile sunt necesare. Priviţi eticheta, cu cât lista de ingredienţi este mai lungă, produsul este mai ieftin. Cu cât lista de ingredienţi este mai scurtă, prodiusul este mai bun. Nu E-urile sunt riscul, ci aditivii".

89 de milioane de tone pe an – risipa alimentară în UE

Potrivit deputatului Florin Alexe, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone/anual, circa 180 de kilograme pe cap de locuitor.

Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55 la sută din totalul risipei la nivel UE. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40 la sută din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din ceşle 27 de ţări analizate de Eurostat, în anul 2015.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: