„Dublările“ de salarii repetate ale PSD ne-au lăsat mai săraci cu 8,5%

„Dublările“ de salarii repetate ale PSD ne-au lăsat mai săraci cu 8,5%

Dă cu "virgulă"? Creşterea forţată a salariilor s-a întors împotriva românilor

Creşterile salariale succesive din ultimii trei ani, cu care s-au fălit atât de mult guvernele PSD, nu se răsfrâng sub nicio formă în buzunarele românilor. Cifrele statistice arată că puterea de cumpărare medie a scăzut cu 8,5%.

Majorările forţate ale salariilor din ultimii ani au atras după sine şi creşterea preţurilor bunurilor de consum, pentru că toate costurile de producţie, inclusiv cele cu forţa de muncă, se reflectă în preţurile de vânzare ale produselor, fie că este vorba de pâinea de zi cu zi sau de aparatura electrocasnică.
 
În plus, creşterea salariilor şi suprataxele impuse companiilor din sectoarele energetic şi telecomunicaţii prin controversata OUG 114, au dus (chiar şi după modificarea ei) la majorarea tarifelor percepute de companii pentru utilităţi, inclusiv pentru energia electrică şi gazele naturale.
 
Toate acestea au făcut ca românii să nu simtă niciun fel de îmbunătăţire a traiului de zi cu zi.
 
Concret, în anul 2016 salariul mediu net pe economie la nivel naţional era de 2.046 lei, în creştere cu 187 de lei faţă de anul 2015. Trei ani mai târziu, în 2019, salariul mediu net pe economie a ajuns, în urma majorărilor succesive, la 3.101 lei, cu 1.055 lei mai mult, adică 51,5% în plus faţă de anul 2016. Am luat în calcul luna mai a anului în curs pentru a evita fluctuaţiile date de eventualele prime pe care angajaţii le primesc înaintea Sărbătorilor sau în perioada concediilor de odihnă.
 

Cheltuielile au crescut mai mult decât salariile

 
Numai că aceşti 1.055 lei în plus nu i-au ajutat prea mult pe români, având în vedere că toate cheltuielile lunare au crescut cu 60% în cei trei ani, în timp ce salariul mediu net pe economie s-a majorat cu numai 51,5%.
 
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2016, cheltuielile totale pe gospodărie au fost de 2.524 lei, în medie, la nivel naţional. Calculele celor de la statistică se referă la o familie formată din doi adulţi salariaţi, cu doi copii în întreţinere, tradus în termeni statistici la 2,8 persoane. 
 
Raportat la veniturile din 2019, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.049 lei lunar pe gospodărie. 
 
Comparând cheltuielile totale din 2016, cu cele din 2019, rezultă că românii cheltuie în prezent cu 1.525 lei mai mult decât în urmă cu trei ani, ceea ce reprezintă o creştere de 60%.
 

6.762 lei, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent

 
Un studiu realizat de Syndex, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Fundaţia Friedrich Ebert Stifung, bazat pe o cercetare la nivel naţional pentru fundamentarea unui coş minim de consum pentru un trai decent în România, arată că valoarea coşului de consum pentru un trai decent este de 6.762 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, în mediul urban, luând în calcul că unul dintre copii are 12-14 ani, iar celălalt 8-10 ani.  
Pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 5.551 lei, pentru una de doi adulţi fără copii de 4.146 lei, iar pentru o persoană adultă de 2.552 lei/lună.
 
Având în vedere că salariul minim net pe economie este, în prezent, de 1.162 lei, rezultă că unui adult i-ar fi necesare 2,2 astfel de venituri.
 
Trai minim decent înseamnă, în concepţia celor care au realizat studiul, toate nevoile biologice şi sociale generale care sunt acoperite la un moment dat. 
 
Acesta include alimentaţie echilibrată, haine şi încălţăminte noi, familia dispune de locuinţă cu un anumit grad de intimitate şi autonomie a membrilor, mobilată şi echipată cu aparate electrocasnice în stare bună, posibilitatea de plăti facturile, asigurarea îngrijirii sănătăţii adecvate, posibilitatea de a se recrea la cinema, muzeu şi vacanţă o dată pe an. De asemenea, s-a luat în calcul şi posibilitatea de constitui un fond de economii pentru a putea procura bunuri scumpe de folosinţă sau pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute, inclusiv pentru a-şi ajuta apropiaţii în caz de nevoie.
 

România, pe lolcul 32 din 42 în Europa, la puterea de cumpărare

 
Studiul realizat de GfK, la nivel european, asupra puterii de cumpărare din 42 de state, confirmă calculele „Adevărul”: România se plasează pe locul 32, în creştere cu un loc faţă de anul 2016.
 
Potrivit GfK, puterea de cumpărare pe cap de locuitor în ţara noastră este de 5.881 euro pe an, cu circa 60% mai puţin decât media europeană, calculată la valoarea de 14.739 euro de persoană.
 
Puterea de cumpărare pentru români, de 5.881 euro pe an, înseamnă 2.328 lei/lună calculat la un curs mediu al euro de 4,75 lei.
 
Mai săraci decât românii sunt, în ordine descrescătoare a puterii de cumpărare, cetăţenii din Bulgaria, Turcia, Serbia, Bosnia/Herţegovina, Macedonia, Albania, Belarus, Kosovo, Moldova şi Ucraina.
La polul opus, europenii cu cea mai mare putere de cumpărare sunt cei din Liechtenstein (67.550 euro/an), Elveţia (42.067 euro/an) şi Luxemburg (35.096 euro/an).
 
Topul puterii de cumpărare este continuat cu Islanda (32.988 euro/an), Norvegia (29.842 euro/an), Danemarca (26.273 euro/an), Austria (24.067 euro/an), Germania (23.779 euro/an), Finlanda (22.626 euro/an) şi Suedia (locul 10 cu 21.836 euro/an).
 
Puterea de cumpărare este calculată de GfK pe baza salariilor şi a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de instituţiile oficiale. Consumatorii îşi acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentaţie, întreţinere, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, cheltuieli de transport şi de consum zilnic.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: