Ministerul Energiei: La RAAN, nici administratorul judiciar nu a denunţat contractele păguboase. Cum era furată compania de firmele lui Georgică Cornu

RAAN produce apă grea pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă şi apă caldă şi căldură în municipiul Drobeta Turnu Severin    FOTO Corina Macavei

Ministerul Energiei acuză administratorul judiciar desemnat să administreze insolvenţa Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), Tudor&Asociaţii, că nu a denunţat contractele păguboase încheiate de regie în ultimii ani şi că nu a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru "a se mai salva ce se mai poate salva" în cazul regiei.

În cazul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) s-au luat „an după an“ decizii greşite şi păguboase, iar managementul defectuos a continuat chiar şi pe perioada insolvenţei, fapt care a împins spre faliment regia, a precizat sâmbătă Ministerul Energiei, într-un comunicat.

RAAN a intrat în insolvenţă în 2013, administrator judiciar fiind desemnat Tudor&Asociaţii.

Tribunalul Mehedinţi a decis la 28 ianuarie intrarea în faliment a RAAN şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica. Decizia privind intrarea în faliment a fost suspendată în februarie în urma unui apel iniţat de administratorul judiciar, iar instantanţa urmează să se pronunţe în următoarea perioada.

„Situaţia Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare este un caz şcoală atunci când vorbim despre cum se poate îngropa o companie de stat vitală pentru sistemul energetic. An după an s-au luat decizii greşite şi păguboase. Nu s-a intervenit nici măcar în ultima clipă pentru a se mai salva ce se mai poate salva, dar în schimb se plânge de grija companiei după ce justiţia s-a pronunţat în favoarea falimentului chiar de către cei ar fi trebuit să aibă grijă să nu se ajungă aici“, a afirmat ministrul.

El a precizat că jusţiţia şi-a spus cuvântul, „oricât de mult ne-am dori să salvăm RAAN“. „E o lecţie cât se poate de dură pe care dacă nu o învăţam o vom repeta şi în alte cazuri“, spune Grigorescu.

Interesele locale, problematice pentru sistemul energetic

În cazul RAAN au fost prea multe decizii care au fost luate pe cu totul alte considerente decât cele legate de securitatea energetică, potrivit ministrului.

„România are un sisteme energetic solid, dar nu ne permitem să ne jucăm cu el după bunul plac al unor interese locale sau particulare. Cei care se fac vinovaţi de dispariţia RAAN se prefac astăzi că nu înţeleg despre ce este vorba sau strigă în gura mare că e în pericol securitatea energetică naţională. Se speculează şi se aruncă perdele de fum în speranţa că se vor crea tensiuni sociale în încercarea de a găsi un ţap ispăşitor pentru propriile greşeli“, a adăugat Grigorescu.

El apreciază că e necesară o schimbare de gândire şi acţiune în activitatea energetică pentru a evita alte astfel de falimente.

Contracte păguboase cu firmele omului de afaceri Georgică Cornu

Ministerul Energiei menţionează că la RAAN au fost contractate mai multe împrumuturi la bănci care au fost direcţionate către achiziţii şi lucrări fără acoperire sau inutile.

Mai mult, s-au acumulat datorii uriaşe şi nejustificate, care au dus RAAN în insolvenţă.

„Managementul defectuos a continuat chiar şi pe perioada insolvenţei, fapt ce a împins spre faliment Regia. S-au recunoscut la masa credală datorii de 44,37 milioane de lei, fără acoperire legală, pretinse de o firmă a cărui patron este certetat într-un dosar de evaziune fiscală, spalare de bani şi constituirea unui grup infracţional“, subliniază ministerul.

Contractele şi zecile de acte adiţionale pe care firma în cauză le-a încheiat cu RAAN, în perioada 2009 - 2012, sunt în atenţia DIICOT. Directori ai regiei sunt cercetaţi penal pentru abuz în serciviu şi pentru prejudicierea societăţii cu peste 23 milioane de lei.

Mare parte dintre acestea au fost semnate de foştii directori ai regiei cu firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, iar presa a scris mult despre dosarele acestuia.

Administratorul judiciar, onorariu de 850.000 de dolari

„Iar aceste fapte sunt o mică parte din neregulile constatate, de exemplu, de Curtea de Conturi în rapoartele sale. În mod firesc, administratorul judiciar ar fi trebuit să denunţe astfel de contracte. Acest lucru nu s-a întâmplat, singura grijă a administratorului fiind încasarea onorariului de aproximativ 850.000 de dolari, doar în primul an de insolvenţă“, spun oficialii Ministerului Energiei.

În ceea ce priveşte situaţia managementul ape grelei pe întreaga perioada de operare a unităţilor 1 - 4 de la CNE Cernavodă, acest lucru este obiectul mai multor consultări între Ministerul Energiei şi Ministerul de Interne - ANRSPS pentru identificarea unei soluţii organizatorice şi funcţionale care să efectueze această operaţiune, „cu atât mai mult cu cât aceasta nu se poate desfăşura decât cu finanţare integral de la bugetul de stat“.

Custodia apei grele, problemă la fel de grea

În prezent, contractul de depozitare în custodie a cantităţilor de apă grea achiziţionate la rezerva de stat încheiat între ANRSPS şi RAAN se precizează obligaţia RAAN de a depozita şi menţine cu titlu gratuit cantităţile de apă grea din rezerva de stat aflate în custodie.

„Deoarece procedura de intrare în faliment a RAAN este suspendată, mai întâi de toate, instanţa trebuie să lămurească situaţia juridică a RAAN. Prevederile legislaţiei aplicabile în domeniul producerii, utilizării şi preluării la rezerva de stat a apei grele sunt clare şi definesc rolurile instituţiilor implicate în acest domeniu, în speţă Ministerul Energiei, Administraţiea Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, aflată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne sau alţi operatori cu atribuţii specifice“, se arată în comunicat.

Ministerul Energiei punctează şi faptul că date precum cantităţile de apă grea necesare sistemului energetic naţional, despre depozitarea ei şi alte elemente de acest gen sunt clasificate secret de stat şi că regimul lor specific are menirea de a proteja securitatea sistemului energetic.

„Orice speculaţie folosind astfel de date este lipsită de temei şi poate pune în pericol aspecte importante ale activităţii din zona nucleară. Nu este cazul să existe îngrijorări în acest domeniu pentru că s-au luat şi se iau toate măsurile de protecţie, iar cei care îşi închipuie că rezervele de apă grea sunt tratate cu lejeritate se înşeală“, concluzionează oficialii Ministerului Energiei. 

Reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost declarate proiecte prioritare de investiţii în şedinţa CSAT din 27 mai.

Cum era furată RAAN cu macaraua şi cu schela

Un raport din 2012 al Corpului de Control al Ministerului Economiei, care deţinea atunci RAAN, arăta cum o astfel de investiţie – „instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii“ – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. „Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009. 

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei“, arăta Ministerul Economiei într-un comunicat din 2012.

Totul la suprapreţ

Corpul de Control nota în 2012 că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, „o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale“, potrivit ministerului.

Corpul de Control a mai descoperit atunci că tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, adică de 50 de ori mai mare decât pe piaţa liberă.

O lucrare care prevedea înlocuirea unor ţevi a ajuns să coste 5,7 milioane de lei, adică 878 de lei pe metrul de ţeavă, de 4 ori mai mult decât preţurile de pe piaţă.

Înlocuirea altor 300 de metri de ţeavă a ajuns să coste şi ea 23,2 milioane de lei, din care ţeava efectivă costa doar 263.000 de lei. Şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei, costul acesteia fiind de 3,5 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri: timp de 4.477 de ore de funcţionare non-stop, adică 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat 2,8 milioane de lei.

O lucrare de montare a unor conducte a ajuns să coste şi ea de zece ori mai mult decât se prevedea iniţial. Astfel, de la 1,53 milioane de lei s-a ajuns la un total de 15 milioane de lei din cauza efectuării a 22 de lucrări suplimentare.

Acuze vechi la adresa administratorului judiciar

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, acuza la rândul său administratorul judiciar Tudor & Asociaţii că a acceptat la masa credală creanţe ale grupului de firme Confort, deţinut de Georgică Cornu, adică fix aceleaşi firme care au devalizat compania. 

Nicolescu spunea atunci că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, are către grupul Confort. Ministrul afirma că această creanţă nu este acceptată şi solicitat administratorului judiciar al RAAN, „să respecte legea“.

Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.