Cum s-a împotmolit un domeniu schiabil de 20 de milioane de euro în Rarău

Pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc se construieşte pe versantul nordic al masivului Rarău şi va fi dotată cu utilaje şi utilităţi pentru înzăpezit artificial

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, i-a cerut ieri preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, să-l sprijine să obţină finanţare pentru finalizarea construcţiei pârtiei de schi de pe Masivul Rarău, în bugetul pe 2013 nefiind prevăzute fonduri pentru acest obiectiv. Proiectul a fost inclus pe lista de investiţii a Ministerului Turismului încă din anul 2009, însă, nici după patru ani, acesta nu a fost finalizat.

Mihăiţă Negură, primarul din Câmpulung Moldovenesc, a spus, la o întâlnire organizată de Consiliul Judeţean Suceava cu primarii din judeţ, că la Câmpulung Moldovenesc se înregistrează o situaţie deosebită întrucât nu mai funcţionează niciun agent economic important, iar singurele investiţii sunt în turism. 

Negură a menţionat că primul tronson al pârtiei este finalizat în proporţie de peste 80% şi i-a cerut preşedintelui CJ Suceava sprijin ca Ministerul Turismului să asigure finanţarea pentru finalizarea acestei investiţii. 

Pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc, proiect în valoare de 20 de milioane de euro, fără TVA, se construieşte pe versantul nordic al masivului Rarău şi va fi dotată cu utilaje şi utilităţi pentru înzăpezit artificial.

Povestea Domeniului Schiabil Rarău începe în 2009. La sfârşitul anului 2008, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a selectat o serie de proiecte pe care le-a inclus pe lista de investiţii pentru anul 2009, iar construirea Domeniului Schiabil Rarău, în Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, a primit una dintre cele mai mari finanţări – 20 de milioane de euro, fără TVA. 

În primăvara aceluiaşi an, Gabriel Şerban, primarul oraşului Câmpulung Moldovenesc de la acea vreme, semna cu Ministerul Turismului contractul de finanţare a proiectului ce viza construirea unei pârtii, cu telegondolă, instalaţii de înzăpezire artificială, nocturnă, drum de acces, parcare şi trei unităţi administrative. 

La sfârşitul lui 2009, Primăria Câmpulung Moldovenesc a organizat licitaţie publică pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie a pârtiei. În fişa de achiziţie a contractului se prevedea că principalul element de departajare între participanţii la licitaţie este perioada de execuţie. Astfel, licitaţia a fost câştigată de asocierea de firme Inscomp Suceava – Acomin Cluj napoca, pentru suma de 20,3 milioane de euro, fără TVA, şi o perioadă de execuţie de 4,5 luni. Oferta companiei Porr Technobau und Umwelt Austria, de 16,5 milioane de euro, fără TVA, şi o perioadă de execuţie de 12 luni, a fost respinsă. Porr Technobau und Umwelt Austria a construit şi pârtiile de schi Şoimul-Gura Humorului şi Veveriţa-Vatra Dornei. 

La începutul lui 2010, reprezentanţii Primăriei şi ai Ministerului Turismului şi-au dat seama că derularea proiectului în zona respectivă necesită avizele şi autorizaţiile de mediu pentru defrişarea fondului forestier şi construirea domeniului în arii naturale protejate. Suprafaţa de teren pe care trebuie construit Domeniul Schiabil Rarău, prin defrişarea a peste 45 de hectare de pădure, este localizată în zona de protecţie strictă a rezervaţiei naturale Pietrele Doamnei – Rarău, rezervaţiei ştiinţifice Peştera Liliecilor şi zona de protecţie integrală a Sitului Natura 2000 Rarău Giumalău.

Primăria Câmpulung Moldovenesc, susţinută de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de cel al Mediului şi Pădurilor şi de responsabili din cadrul Direcţiei Silvice Suceava au depus documentaţiile pentru obţinerea avizului de mediu.

Într-un final, după mai multe modificări ale documentaţiei şi presiuni de la nivel central, avizul de mediua a ajuns să fie emis în august 2011 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău. Defrişarea a 31 de hectare de pădure şi începerea lucrărilor pentru primul tronsonul al pârtiei şi pentru instalaţia de transport pe cablu au început în septembrie 2011. Numai că ordinul de începere a lucrărilor a fost emis de fostul primar Şerban de-abia în martie 2012, perioada de execuţie fiind extinsă astfel cu peste 7 luni.     

Firma Acomin a finalizat primul tronson al telegondolei la sfârşitul lunii iulie  a anului trecut, mai puţin testele de funcţionare în vederea autorizării şi o mare parte din lucrările de nivelare a pârtiei de schi. În schimb, firma Inscomp Suceava executase până în iulie 2012, când expira termenul de execuţie de 4,5 luni, doar 40% din totalul lucrărilor. 

La alegerile din iunie 2012, Gabriel Şerban nu a mai fost ales primar al municipiului Câmpulung Moldovenesc, locul său fiind luat de Mihăiţă Negură, fost viceprimar în mandatul lui Şerban.

Acesta a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanţii antreprenorilor din proiect, pentru a evalua situaţia şi a identifica soluţiile necesare finalizării în termen a pârtiei. 

În pofida stabilirii unui calendar fix de recuperare a întârzierilor, asumat de Inscimp Suceava, în perioada iulie –noiembrie 2012 lucrările au avansat lent spre un procent de finalizare de sub 70% (pe primul tronsonul). Primarul Negură a activat clauza din contract care prevede penalizarea antreprenorului cu 3.000 de lei/zi de întârziere faţă de termenul iniţial stabilit pentru finalizarea execuţiei.

Prevederea a fost însă contracarată de Inscomp, care a modificat parametrii tehnico-economici şi a solicitat spre decontare sume suplimentare pentru aşa zise lucrări neprevăzute. Prevederea de penalizare a forţat subcontractarea unor lucrări către firme deţinute de persoane apropiate noului primar, cum ar fi firma Calcarul, deţinută de Nicolae Troaşe. 

În prezent, proiectul este în impas, din cauza lipsei de finanţare, dar şi a problemelor induse de modul precar în care Inscomp şi subcontractorii săi au executat lucrările. Pârtia de schi este afectată de alunecări de teren datorate neexecutării drenajelor şi a înierbării, iar zidurile de sprijin şi căile de acces se fisurează sub propria greutate datorită subdimensionării.