Vestea bună e că lumea se schimbă, iar vestea rea e tot asta. În mai puţin de o generaţie, chiar înainte de încheierea acestui deceniu şi pînă la sfîrşitul acestui an, mai exact, de săptămîna asta şi, cu siguranţă, de mîine, îi vom invidia pe elitarii care fac sparanghelo-extracţie în Germania. Am face bine să ne aşezăm la coadă, cît mai sînt locuri libere la ferme.
Politologul Vladimir Tismăneanu îşi cere scuze pentru meme-ul rasist, nepotrivit şi jignitor postat pe Facebook şi se declară deschis să lucreze cu cei care activează în comunitatea romilor pe tema modalităţilor de combatere a urii şi intoleranţei.
Vladimir Tismăneanu, cunoscut politolog şi profesor la Universitatea Maryland, din S.U.A., s-a confruntat în ultimele 24 de ore, cu un val uriaş de acuzaţii de rasism, după ce a postat, pe pagina sa de Facebook, o poză cu nişte ciori pe un gard, cu mesajul „aeroportul Ţăndărei, toate zborurile au fost anulate"
Universitatea din Bucureşti se delimitează de poziţia exprimată public de profesorul Vladimir Tismăneanu şi anunţă că va discuta situaţia acestuia, referindu-se la postarea cu caracter rasist de pe contul de Facebook al lui Tismăneanu.
Mihail Radu Solcan a fost un intelectual necunoscut publicului românesc, însă a fost un personaj care-a contribuit mult la schimbarea la faţă a spaţiului academic. Datorită lui, în anii ’70 au început să circule în România textele unor filosofi occidentali, ca Popper şi Rawls. Vorbea zece limbi străine, devenind traducător autorizat pentru şapte. A preferat, însă, anonimatul, chiar şi atunci când i s-a propus, după Revoluţie, să intre în politică
„Multe trec pe dinainte, în auz ne sună multe“, vorba poetului, fiindcă viaţa nu e liniară, lumea e zvăpăiată, însă nu tot ce se întâmplă are „harul“ de a deveni ştire, subiect de presă.
Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă la vârsta de 101 ani. Mai multe personalităţi ale lumii culturale au deplâns pierderea celui „mai îndemânatic scriitor al minusculei noastre istorii”, după cum îl descria filosoful Mihai Şora.
Ei, cum se face că Mihai Şora, Gabriel Liiceanu etc. au ajuns să fie manipulaţi, iar analfabeţii (cel puţin 50% din populaţia ţării) sunt cei cerebrali, omniscienţi, cei care poartă întotdeauna cumpăna şi firul de plumb cu ei -- statuile inteligenţei, incontestabilii specialişti ai mecanismelor democraţiei?
Marţi, 7 noiembrie, de la ora 19.00, va avea loc lansarea cărţii „Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie şi totalitarism” de Ioan Stanomir. La eveniment vor vorbi autorul, Cătălin Avramescu (eseist, specialist în istoria ideilor politice), Angelo Mitchivici (scriitor) şi Cristian Vasile (istoric).
Teze şi antiteze la Washington, cea mai recentă carte apărută în România a profesorului Vladimir Tismăneanu (Editura Curtea veche, Bucureşti, 2017), beneficiază de o consistentă prefaţă semnată de Marius Stan. Discipol, colaborator (îmi vin acum în minte excelentele Dosar Stalin şi Dosar Lenin întocmite de Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan) şi prieten al politologului de la Maryland.
Reputatul politolog Vladimir Tismăneanu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland, a revenit la Timişoara, pentru lansarea cărţii „Teze şi antiteze la Washington”.
Luni, 3 iulie, la Banca Naţională a României (BNR), are loc lansarea celui mai recent volum al politologului Vladimir Tismăneanu, „Teze şi antiteze la Washington”. La evenimentul de lansare vor participa autorul cărţii şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Nu ştiu, e foarte posibil să mă înşel, dar am adesea impresia că, în mentalul colectiv european, cu Lenin se întâmplă ceea ce se întâmplă în România cu Gheorghiu Dej.
Poetul Ciprian Măceşaru are acum 39 de ani. Dintre aceştia, primii 13 ani din viaţă i-a trăit în comunism. În comunismul acela despre care, într-o carte apărută cu puţină vreme în urmă, profesorul Lucian Boia ne încredinţează, nu fără argumente, că ar fi fost în România un pic altfel decât în alte părţi şi aceasta pentru simplul motiv că şi ţara a fost şi, din păcate, încă se încăpăţânează să rămână altfel.
Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au prezentat, miercuri, 25 mai, la Librăria Bizantină din Bucureşti, volumul “Dosar Lenin. Vraja nihilismului”, o carte ”de filosofie politică”, apărută recent la Curtea Veche Publishing, în continuarea seriei începute prin volumul “Dosar Stalin. Genialissimul generalissim”.
Conferinţa dintre Robert D. Kaplan şi Vladimir Tismăneanu, cu tema „Prea departe de Occident, prea aproape de Rusia?“ va avea loc luni, 23 mai, la Ateneu. În deschiderea dialogului, artistul Ion Ivan-Roncea, unul dintre cei mai importanţi harpişti ai lumii, va susţine un recital extraordinar.
Sâmbătă, 26 martie, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, are loc lansarea cărţii-eveniment „În umbra Europei. Două războaie reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea“ a celebrului jurnalist şi analist politic american Robert D. Kaplan, recent apărută în colecţia „Istorie Contemporană“ a Editurii Humanitas, coordonată de Vladimir Tismăneanu şi Cristian Vasile.
„Adevărul“ vă prezintă câteva din momentele semnificative care au condus la prima condamnare a unui comandant de închisoare comunistă din istoria României. Acest articol putea fi simpla relatare a unui drum lin, de succes. Nu e aşa.
Cuvântul înainte purtând titlul „Despre ideologie, utopie şi teroare“ al celei mai recente cărţi a politologului Vladimir Tismăneanu - „Efigii ale unui coşmar istoric“ - are valoarea unui concentrat teoretic.
Volumul „Jurnal de călătorie. Rusia”, de Nikos Kazantzakis, va fi lansat vineri, 5 iunie, de la ora 19, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu în cadrul unui eveniment la care vor participa Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir. Dezbaterea va fi moderată de Gabriela Maaz, director de promovare Editura Humanitas.
Se vorbeşte mult la noi despre politică. Mai ales la televizor. Cei mai mulţi comentatori invitaţi la talk-show-uri sunt politicieni şi jurnalişti preocupaţi aproape exclusiv de actualitatea imediată. Analişti cu adevărat ai fenomenului politic găsim în presa scrisă, în câteva cotidiene, câte mai apar, şi în reviste culturale ca „22“, dar şi aceştia fixaţi pe actualitate.
Cine au fost magnaţii comunismului în România şi ce au lăsat în urmă aceşti exponenţi ai răulului în istorie? Există un tipar anume de educaţie al acestora? Cât a contat doctrina şi cât – dorinţa de parvenire? Vladimir Tismăneanu a răspuns la aceste întrebări la Adevărul Live, în contextul apariţiei volumului „Efigii ale unui coşmar istoric“, lansat sâmbătă, la Bookfest, la editura Humanitas.
Ziua de Crăciun a anului 1991 era ultima în care steagul cel roşu şi ornat cu secera şi ciocanul, încrucişate una peste alta, avea să fluture peste Kremlin. Momentul era sinonim cu destrămarea Colosului Roşu de la Răsărit. Cauzele prăbuşirii entităţii suprastatale a sovietelor nu au fost încă pe deplin desluşite nici acum.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg Malginov, a lansat un atac dur la adresa jurnaliştilor Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan, care au semnat un articol de presă în care îl critică pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru politica sa dictatorială.
Într-o vreme în care D, N şi A au devenit cele mai nesuferite majuscule pentru mulţi dintre stăpânii de ieri şi de azi ai României, iar cei aflaţi deja în spatele fileului şi-au descoperit veleităţi de meşteşugari sau de scriitori, un jurnalist înspăimântător de erudit a decis să-şi publice prima carte, la vârsta de 46 de ani.
Există „macro-campania”, bătălia la vedere. Atîta cîtă e. Toată lumea îşi dă seama că nu e o întrecere cinstită, pe doctrine, proiecte şi profesionalism. E un simplu caft de cartier. Niciodată nu s-a coborît atît de jos în materie de „proceduri” electorale.
„Dosarul Stalin- Genialissimul generalissim” nu este nici pe departe încă o biografie a “Tătucului popoarelor.” Nu este, în mod obligatoriu sau în cel mai evident chip cu putinţă, aşa cum poate ne-am fi aşteptat, o analiză politologică, în specificul rigorii universitare, a felului în care Iosif Vissarionovici a înţeles şi pus în practică comunismul, totalitarismul.
Cum se poate explica fanatismul veacului XX? Cum a fost posibilă orbirea unei întregi generaţii? Cum poate falsificarea ideii de bine să aducă moartea a milioane de oameni? Istoricii şi politologii Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan au vobit, la Adevărul Live, despre mirajul totalitar, artizanii şi victimele sale.
Pentru toţi aceia dintre români care sunt cât de cât interesaţi de istorie, care nu au avut posibilitatea să înveţe, să afle informaţii, să cunoască o istorie alternativă, alta decât cea prezentată în manualele şcolare, o istorie cercetată şi promovată de specialişti, de pasionaţi este o oportunitate de a ne îmbunătăţi cunoştinţele de cultură generală.
Îl cred pe Robert Levy când spune (în „Gloria şi decăderea Anei Pauker“, Editura Polirom, 2002) că Ana Pauker era mult mai detaşată faţă de Stalin decât Gheorghiu-Dej.
FOTO Turist în Grecia. Cât de mult a schimbat pandemia parfumul vacanţelor liniştite din Halkidiki
Cum i-a învins ROBOR pe politicienii populişti. Pe socoteala românilor
Prognoza meteo: Ne aşteaptă o vară de coşmar. Ce se anunţă în luna lui Cuptor, când se întorc ploile devastatoare
Dezastru pentru românii care vor să meargă în Grecia. Se închid punctele de frontieră. Ce rută rămâne accesibilă
Sondaj. PSD, în picaj înainte de alegeri. PNL şi USR-PLUS, în uşoară creştere
Fără noi măsuri de relaxare de la 1 iulie, restaurantele rămân închise. Şedinţă pentru actualizarea măsurilor de combatere a COVID-19
Zonele în care noul coronavirus pare dezlănţuit. Două judeţe au „produs“ o treime dintre noile cazuri de COVID-19 din România
Surse. Firea îl obligă pe Ciolacu să negocieze în genunchi cu Ponta. Miza: Capitala. Câte zeci de locuri eligibile cere Ponta
Klaus Iohannis a contestat la CCR legea prin care Educaţia sexuală, transformată în „sanitară”, poate fi predată doar cu acordul părinţilor
Ordin: Pacienţii cu COVID-19 vor fi externaţi după noi criterii