Scandal uriaș după ce membrii Academiei Române l-au respins pe Mircea Cărtărescu: Nu sunt conservatori, ci conserve din trecut
0A stârnit un uriaș scandal faptul că Mircea Cărtărescu a fost respins de Academia Română la un singur vot, deși este cel mai mare scriitor român contemporan și totodată cel mai bine vândut în țară și peste hotare, fiind tradus în zeci de limbi și câștigător de mari premii literare internaționale.
Prin respingerea doar la un vot a lui Mircea Cărtărescu, Academia Română și-a atras numeroase critici. O respingere îndelung comentată, având în vedere premiile internaționale, aprecierile și cititorii lui Mircea Cărtărescu. O problemă la ora actuală în Academia Română este faptul că unii membri cuprinși sunt de un naționalism exacerbat și opac, dar și măcinați de invidie și imobilism, spun criticii.
Cel mai recent exemplu privind valoarea incontestabilă a lui Mircea Cărtărescu, refuzat de Academia Română: în 2024, pentru romanul „Solenoid“, acesta a câștigat prestigiosul Dublin Literary Award. Premiul, sponsorizat de Consiliul Municipal Dublin, este cel mai mare din lume pentru un singur roman publicat în limba engleză.
„Pe Nicolae Breban îl oftică și îl roade gloria lui Cărtărescu”
Printre cei care au votat împotriva lui Mircea Cărtărescu s-a numărat scriitorul Nicolae Breban, care înainte de 1989 era printre preferații puterii comuniste cu puterea comunistă, fiind inclusiv membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român. În plus, Nicolae Breban a fost prieten cu generalul-torționar Nicolae Pleșiță și a lucrat pentru neutralizarea lui Paul Goma.
Reputatul profesor Vladimir Tismăneanu este foarte revoltat de respingerea candidaturii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română, dar și de votul împotrivă dat de Nicolae Breban.
„Votul din plenul Academiei este ca o radiografie a stării morale și intelectuale din România. Este o “stare” în sens de statut, inert, întârziat, rezidual, revolut. Respingându-l pe Mircea Cărtărescu, cei care au operat această ignominie au respins însăși ideea modernității ca spațiu deschis. Nicolae Breban, Mihăescu, Matei, Bădescu sunt vetuști. Nu sunt conservatori, ci conserve dintr-un trecut ce se obstinează să nu treacă. Trecutul reprezentat de stalinismul național al lui Ceaușescu. A fost o reacție de refuz al oxigenului într-un organism vlăguit, atins de o senilitate malignă.Votul lui Nicolae Breban, amicul de-odinioară al generalului securist Pleșiță, denigratorul constant al Monicăi Lovinescu si al lui Virgil Ierunca, a impiedicat primirea lui Mircea Cărtărescu in acel for. De ce a făcut-o Breban? Din niște piramidale complexe. Din oftică. Îl consumă, îl roade gloria lui Cărtărescu. Succesul acestuia în țară și în întreaga lume”, a declarat pentru „Adevărul” Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland.
„Nu Mircea Cărtărescu are nevoie de România, ci România are nevoie de Mircea Cărtărescu”
Atitudinea membrilor Academiei Române a surprins-o neplăcut și pe actrița Oana Pellea:„Incredibil! Academia Română a votat a doua oară contra primirii lui Mircea Cărtărescu în rândurile sale.În schimb, Mircea Cărtărescu este, la loc de cinste, în Patrimoniul cultural Național si Universal. M-ar interesa cum și-au motivat votul”.
Și Gabriel Bebeșelea, dirijorul principal al Orchestrei Filarmonicii Georgescu Enescu din Capitală, a fost foarte dezamăgit de faptul că Academia Română nu l-a primit pe Mircea Cărtărescu.
„Rușinea a fost primul sentiment care m-a încercat după aflarea rezultatului votului care îl împiedică pe imensul scriitor Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent al Academiei Române. Academia Română ar fi trebuit să fie mândră în cazul în care Mircea Cărtărescu ar fi acceptat să-i devină membru, nu invers. Ce i se reproșează lui Mircea Cărtărescu e păcatul suprem de a fi enunțat niște adevăruri din trecutul nostru complicat, dar care se doresc a fi în continuare mistificate. Este de-a dreptul dezolant faptul că rezultatul acestui vot are în substrat o stare de fapt mult mai gravă, scoasă la suprafață în toată sluțenia ei în ultimele luni: re-normalizarea naționalismului deșănțat care refuză și obscurizează realități istorice factuale, îndepărtându-ne de valorile europene, ale lumii civilizate și ale păcii. Nu Mircea Cărtărescu are nevoie de România, ci România are nevoie de Mircea Cărtărescu. Dar mai întâi, România trebuie să-și confrunte și înfrunte demonii trecutului (care au revenit la viață) pentru a merita oameni de cultură și de știință, artiști și scriitori care sunt aclamați de un întreg mapamond”, a declarat Gabriel Bebeșelea.
„Cultura, primul edificiu ce va pica în România”
Și cunoscutul poet Bogdan O. Popescu a criticat votul Academiei Române.
„Cunosc mult mai bine decât extrem de mulți alții ambele părți. Mircea este cel mai important scriitor român, ca impact internațional cel puțin, dintotdeauna. Eminescu, Nichita, Caragiale, Camil Petrescu (și cam atât, pentru comparație) sigur, sunt scriitori geniali dar nu au reușit să fie universali, ceea ce Mircea a reușit, s-a întâmplat - gata, asta e trecut - și prezent și viitor - desigur. Sigur că îți vine să blamezi Academia Română. Ceea ce este greșit, în opinia mea. Pentru că, așa am înțeles, 73 de membri au votat pentru și 37 împotrivă. Academia este acum un amestec de oameni, care trebuie să își clarifice instituțional drumul și criteriile. Unii extrem de valoroși, alții mai puțin. Cunosc mulți membri ai Academiei Române, cu destui sunt chiar prieten. Nicolae Breban - se vorbește de el. L-am cunoscut, mă ducea Traian T. Coșovei la întâlniri unde venea. Este un scriitor bun, de acord. Dar nu a fost niciodată în liga lui Mircea Cărtărescu, care, să ne înțelegem, este alături de Céline, Márquez, Llosa, Eco. Când mă vedeam cu domnul Breban, vorbeam, dar infatuarea subînțeleasă domina încăperea (ceea ce cu Traian nu se întâmpla niciodată). Mă tem că, deși ajuns în iarna vieții, nu are înțelepciunea să judece pentru instituție, pentru Academie, și nici pentru România. Este posibil să sufere frustrarea că este clar că nu este la fel de bun ca Mircea Cărtărescu. Ce trist! Pentru Academie, zic. Nu pentru Mircea”, a spus Bogdan O. Popescu.
Andrei Marcovici, membru al Filarmonicii de Stat din Sibiu, critică la rândul lui faptul că Academia Română nu l-a primit pe Mircea Cărtărescu în rândurile sale.
„Eu cred că ne îndreptăm spre autodistrugere. Pentru mine, Mircea Cărtărescu este un geniu. Cultura este primul edificiu care o să pice în România pentru că nu contează, este egală cu zero... Instituțiile din România de cultură sunt folosite pentru a aduce bani și imagine partidelor care conduc aceasta țară de 35 de ani, cu manageri culturali frustrați și neprofesioniști care se consideră reformatori, dar sunt la fel de corupți ca și cei care i-au pus acolo. E păcat și nu un păcat din ăla de lucrat duminica în livadă, ci un păcat pe care nimeni n-o să-l mai repare nici în o sută de ani”, precizează Andrei Marcovici.
Prozatorul Cezar-Paul Bădescu a făcut o paralelă între atitudinea lui Nicolae Breban față de Mircea Cărtărescu și modul impecabil în care vorbea Mircea Cărtăresccu tocmai despre cel care s-a opus intrării sale în Academia Română: „Citesc că respingerea lui Mircea Cartarescu de ieri, la Academie, s-a bazat pe acuzele aduse de Nicolae Breban și, fără să vreau, îmi amintesc cât de frumos a vorbit Mircea despre Breban la seminarul pe care-l ținea la Litere când eram student și unde, ca scriere fundamentală a literaturii române contemporane, a ales să prezinte “Bunavestire” ”.
Se încarcă comentariile...
