Prea departe de Occident, prea aproape de Rusia? Robert D. Kaplan, în dialog cu Vladimir Tismăneanu, pe 23 mai, la Ateneu

Conferinţa dintre Robert D. Kaplan şi Vladimir Tismăneanu, cu tema „Prea departe de Occident, prea aproape de Rusia?“ va avea loc luni, 23 mai, la Ateneu. În deschiderea dialogului, artistul Ion Ivan-Roncea, unul dintre cei mai importanţi harpişti ai lumii, va susţine un recital extraordinar.

Evenimentul organizat de Editura Humanitas se va desfăşura în cadrul Conferinţelor Ateneului Român. 

În deschiderea dialogului dintre Vladimir Tismăneanu şi Robert D. Kaplan, de pe 23 mai de la Ateneului Român, artistul Ion Ivan-Roncea, unul dintre cei mai importanţi harpişti ai lumii, va susţine un recital extraordinar.

Seara se va încheia cu o dublă sesiune de autografe. Biletele se vor pune în vânzare marţi, 17 mai, începând cu ora 12.00, la casa de bilete din incinta Ateneului Român. Preţ unic – 10 lei.

Robert D. Kaplan a venit prima oară în România în anii ’70, în plin Război Rece, pe când era un tânăr jurnalist cu spirit de aventură, iar ţara era un colţ întunecat al Europei comuniste, ignorat de presa occidentală. Vizitele care au urmat, în anii ’80, în anii ’90 şi, mai recent, în 2013 şi 2014, au fost marcate de dialoguri revelatoare cu personalităţi precum Neagu Djuvara ori Horia-Roman Patapievici şi de lectura unor cărţi fundamentale din şi despre cultura română, prin intermediul cărora i-a cunoscut pe Mircea Eliade, Emil Cioran sau Mircea Cărtărescu. Aceste întâlniri sunt completate, în ţesătura complexă a celei mai recente cărţi, În umbra Europei. Două războaie reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea, de analiza fină a vieţii de zi cu zi, surprinsă în scene cu aer cinematografic, pe al căror fundal se proiecteazã fie sordide oraşe de provincie uitate de vreme, fie splendorile arhitectonice din Braşov, Iaşi sau Bucureşti. 

În umbra Europei, volum apărut la Editura Humanitas, este deopotrivă memorial de călătorie, eseu jurnalistic şi analiză istorică — opera unui scriitor care, vreme de treizeci de ani, a căutat să înţeleagă destinul unei ţări şi să-şi împlinească propria vocaţie. Pornind de la istoria României, dar şi de la atenta analiză a unor ţări vecine, precum Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, Robert D. Kaplan abordează subiecte mai largi, precum jocurile marilor puteri, Războiul Rece sau Holocaustul. Rezultatul este povestea unei frontiere geografice şi ideologice a continentului nostru — punct de întâlnire între marile imperii — şi o carte esenţială pentru înţelegerea crizei prin care trec astăzi Rusia şi Europa.

Seara se va încheia cu o dublă sesiune de autografe. Biletele la conferinţă se vor pune în vânzare marţi, 17 mai, începând cu ora 12.00, la casa de bilete din incinta Ateneului Român. Preţ unic – 10 lei.

Robert D. Kaplan (n. 1952 ) este unul dintre cei mai importanţi analişti de politică externă americani şi un specialist de renume în istoria Războiului Rece. Revista Foreign Policy l-a inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“, iar The New York Times l-a nominalizat printre cei mai influenţi analişti ai epocii de după cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy şi Samuel Huntington. În ultimii treizeci de ani a scris articole pentru The Atlantic, The New York Times, The Washington Post, Financial Times, The Wall Street Journal şi The Los Angeles Times. În calitate de corespondent de presă, a călătorit în peste 100 de ţări şi a locuit vreme îndelungată în Israel, Portugalia şi Grecia. Ca urmare a numeroaselor sale vizite în estul şi sud-estul Europei, a devenit un fin cunoscător al Balcanilor, fiind unul dintre primii autori americani care au prevăzut izbucnirea unui război în regiune. Între volumele sale de analiză geopolitică şi de călătorii se numără: IN EUROPE'S SHADOW: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond (În umbra Europei. Două războaie reci şi trei decenii de călătorie prin România şi dincolo de ea, 2016), Asia’s Cauldron: The South China Sea and the End of a Stable Pacific; The Revenge of Geography. What the Map Tells Us About Coming Conflicts and the Battle Against Fate (Răzbunarea geografiei.

Ce ne spun hărţile despre viitoarele conflicte şi lupta împotriva destinului, 2013); Monsoon: The Indian Ocean and the Future of American Power; Balkan Ghosts: A Journey Through History (Fantomele Balcanilor. O călătorie în istorie, 2007) şi Eastward to Tartary: Travels in the Balkans, the Middle East, and the Caucasus (La Răsărit, spre Tartaria. Călătorii în Balcani, Orientul Mijlociu şi Caucaz, 2002). Robert D. Kaplan este în prezent senior fellow la Center for a New American Security; a lucrat ca analist geopolitic pentru agenţia Stratfor, a fost profesor invitat la United States Naval Academy şi membru al Departamentului Apărării al Statelor Unite. A consiliat mai mulţi preşedinţi, secretari de stat şi miniştri ai apărării americani.

Vladimir Tismăneanu (n. 4 iulie 1951, Braşov) a studiat sociologia şi şi-a susţinut în 1980 doctoratul în filozofie la Universitatea din Bucureşti cu o teză despre teoria critică a Şcolii de la Frankfurt. 

A părăsit România în septembrie 1981 şi a locuit un timp la Paris şi la Caracas. Din septembrie 1982 trăieşte în Statele Unite. Între 1982 şi 1990 a fost cercetător la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia. În anii 1985-1990 a predat ştiinţe politice la Universitatea Pennsylvania. Începând din 1990 este profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland. În perioada martie-decembrie 2006 a fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR). Între februarie 2010 şi mai 2012 a fost preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În 2007 a primit din partea Universităţii Maryland Distinguished International Service Award, iar Asociaţia Americană de Ştiinţe Politice i-a acordat certificatul pentru merite excepţionale în predarea ştiinţelor politice. Deţine titlul de doctor honoris causa al Universităţii de Vest din Timişoara (2002) şi al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (2003). În iulie 2011 preşedintele Traian Băsescu i-a conferit Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Mare Ofiţer pentru eforturile susţinute de promovarea democraţiei în România.
Volume publicate (selecţie): Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel (Free Press, 1992 şi 1993; Polirom, 1997 şi 2007); Fantasmele salvării. Democraţie, naţionalism şi mit în Europa postcomunistă (Princeton University Press, 1998 şi 2009; Polirom, 1999); Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc (University of California Press, 2003; Polirom, 2005; în 2004, Premiul Barbara Jelavich din partea American Association for the Advancement of Slavic Studies, ca lucrare excepţională în domeniul istoriei Europei de Răsărit şi Centrale); The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century (University of California Press, 2012).

Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile, al Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007); coeditor, împreună cu Bogdan C. Iacob, al volumului The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History (Central European University Press, 2012). Alte volume apărute la Editura Hu manitas: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (2008); Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măştile răului (în colaborare cu Cristian Vasile, 2008); Despre 1989. Naufragiul Utopiei (2009); Despre comunism. Destinul unei religii politice (2011), Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete (2012), Diavolul în istorie. Comunism, fascism şi câteva lecţii ale secolului XX  (2013),Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc (2014), Efigii ale unui coşmar istoric (2015), 300 de ceauşeşti liliputani. Microistorii în dialog, volum publicat în colaborare cu Ciprian Măceşaru (2016).