Ei bine, nu, prieteni greci, votul la referendum nu este – cum se spune peste tot şi cum o trîmbiţează aceşti sfetnici neplătitori care sînt, în Franţa, Le Pen-ii şi alţi Mélenchon – o „victorie a democraţiei“. Căci democraţia, şi voi o ştiţi mai bine ca oricine, înseamnă medierea, reprezentarea, delegarea reglementată a voinţei şi a intereselor – şi nu neapărat referendumul.
Nu e o teorie a conspiraţiei. Este pur şi simplu un exemplu de cum poate fi jucat, la un nivel foarte înalt, un scenariu care implică mai multe elemente concordante chiar dacă, în aparenţă, perfect contradictorii şi ireconciliabile: apariţia pe o scenă politică exemplară (ţară săracă, înglodată în datorii, cu plăţi imposibil de onorat) a unui partid de extremă stângă, populist, naţionalist, cu o agendă de guvernare fantasmagorică şi irealizabilă
Grecii au decis, la urne, să spună un “Nu” hotărât programului de austeritate cerut de creditorii internaţionali. Este, la prima vedere, o victorie a democraţiei. Referendumul aruncă, însă, o umbră serioasă de îndoială şi asupra modelelor economice folosite în mod curent şi impune o reevaluare a politicilor economice vehiculate uzual.
Grecii au votat să respingă solicitările europene pentru noi măsuri de austeritate, cerute la schimb pentru noi fonduri ca băncile greceşti să poate funcţiona în continuare, notează George Friedman, preşedintele platformei de analize Stratfor, într-un material despre situaţia de după votul „nu“ din Grecia. Rezultatul acesta n-ar fi trebuit să surprindă pe nimeni.
Frustrarea noastră cu Grecia e una firească. Prostească, dar legitimă. Şi nu pentru că am avea realmente ceva de împărţit cu ei, ci pentru că seamănă atât de tare cu noi încât sunt numai buni de tăvălit puţin prin făină. După 50 de ani dezastruoşi (25 de ceauşism + 25 de democraţie) am putea să ne aşezăm şi să ne facem o autoevaluare. Exclus! E mult mai uşor să te descarci pe greci.
Internetul a luat foc în ultimele zile, toată lumea dezbate evenimentele de la Atena. Toţi se pricep la economie şi la geopolitică, toţi ştiu ce soartă o să-i aştepte pe bravii sau pe nenorociţii de greci, după caz.
Casa Albă a anunţat luni că Guvernul de la Atena şi liderii europeni ar trebui să încerce găsirea unui compromis cu privire la criza datoriei statului elen, astfel încât Grecia să rămână în zona Euro, relatează agenţia Reuters, citată de Mediafax.
Grecii care au votat duminică la referendum împotriva măsurilor de austeritate impuse de Uniunea Europeană au asentimentul compatrioţilor care trăiesc în România. „Dacă aş fi mers la referendum, şi eu aş fi votat tot NU“, declară Christos Gemenitzidis, un om de afaceri din shipping, stabilit la Constanţa de 16 ani.
Evoluţia cursului de schimb nu a fost influenţată de votul prin care grecii au respins duminică măsurile de austeritate, iar în sistemul bancar se înregistrează „retrageri normale“ de fonduri, potrivit oficialilor BNR.
Dacă ieşirea Greciei din zona euro a fost planul prim-ministrului Alexis Tsipras încă de la început, e greu de crezut ce s-ar fi putut face diferit pentru a salva ţara.
Demisia ministrului grec de Finanţe de extremă stânga Yanis Varoufakis, în vârstă de 54 de ani, reprezintă probabil o surpriză pentru numeroşi alegători, în urma victoriei zdrobitoare în referendumul de duminică asupra planului de salvare al ţării, relatează BBC News online.
Comitetul de Audit grecesc a dat publicităţii un raport preliminar pe 18 iunie, concluzionând că datoria publică este „ilegală, ilegitimă şi odioasă“. Atena insistă pentru o uşurare a datoriei, pe care europenii nu vor s-o acorde, deşi Fondul Monetar Internaţional (FMI) este mai receptiv. Conceptul de „datorie odioasă“ datează din anii '20, dar nu a fost niciodată promulgată vreo lege care să prescrie o asemenea datorie, notează Stratfor.
De ce nu pot fi solidar cu guvernanţii greci, care, dupa cinci ani de austeritate, îşi întreabă poporul daca mai vrea să strângă cureaua, dar, în acelaşi timp, instituie controlul capitalurilor, închide băncile, caută disperat surse pentru acoperirea nevoii de lichidităţi, tolerează un nivel al şomajului de 26% în creştere şi un ritm infernal de închidere a firmelor private.
Poporul grec a decis: NU condiţiilor impuse de creditorii internaţionali, considerate de peste 60% dintre urmaşii inventatorilor democraţiei (tineri, în marea lor majoritate) drept o încălcare a demnităţii şi suveranităţii naţionale.
Grecii au spus un categoric „nu” la referendum, dându-i astfel satisfacţie premierului Alexis Tsipras şi guvernului condus de acesta.
Referendumul din Grecia a adus o victorie categorică împotriva reformelor cerute de UE şi FMI. Atena anunţă că va relua imediat discuţiile cu creditorii internaţionali, însă aceştia sunt reticenţi. Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat că este greu de imaginat cum negocierile pentru salvarea Greciei de la faliment ar putea fi reluate, după ce poporul a respins, printr-un rezultat categoric la referendum, regulile zonei euro.
Grecia a ales. Suprinzător pentru Casandrele car mizau pe cu totul altceva, dar mai ales pe nesiguranţa lor. Mă gândesc, acum, departe de Europa dezlănţuită, la cât de naivi au putut fi totuşi liderii europeni atunci când şi-au închipuit că pot, la nesfârşit, juca, ei, o comedie grecească.
Autorităţile de la Moscova sunt sceptice în privinţa ieşirii Greciei din Zona Euro, chiar dacă grecii au spus „Nu” creditorilor. Totuşi, puterea de la Kremlin susţine că în cazul în care o va face, atunci Grecia va fi în sfârşit independentă şi va fi atractivă pentru investitorii străini.
Cu Grecia s-a dus cel mai avansat proiect de convergenţă cu Occidentul al unei ţări ortodoxe. Noi suntem la rând, demonstraţia e acum la noi. Pot culturile pe bază de particularism, cu societăţi şi economii puternic informale, cu puţină înţelegere pentru şi dinspre Occident, emula cu succes societatea occidentală, într-un proiect comun aşa de ambiţios cum e euro?
Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a anunţat luni dimineaţă că demisionează, la o zi după ce alegătorii greci au respins prin referendum măsurile de austeritate impuse de creditorii internaţionali ai Greciei, relatează Reuters în pagina electronică.
Cred că este prima lecţie ce trebuie trasă din evenimentele din Grecia. Proiectul european a însemnat o idee generoasă: ne punem la un loc resursele umane şi materiale, să ajutăm ţările rămase în urmă să progreseze pe drumul civilizaţiei. Contributorii la fondurile europene sunt ţările bogate, celelalte consumă fonduri nerambursabile uriaşe, sute de miliarde de euro, din banii contribuabililor din ţările bogate.
Situaţia deplorabilă a Greciei este una simptomatică pentru întregul sistem financiar-bancar european şi chiar mondial. O ţară membră UE şi parte a zonei euro a devenit victima experimentelor capitaliste eşuate. Nu fără a avea partea sa de vină, fireşte.
După votul de ieri catastrofiştii anunţă ruperea puzzle-ului european. Dar premisa unei Europe bipolare – scindată economic, demografic şi cultural între Nord şi Sud – nu este de azi, de ieri. Ea explică cel mai bine ce se întâmplă astăzi în Grecia. Fisura dintre o Europă nordică „sustenabilă” şi o Europă sudică „necompetitivă” trebuie închisă, sau Europa „unită” va înceta sa mai existe. Pentru această ruptură au zis grecii „nu”.
Referendumul nu rezolvă nimic. Soluţia dramei nu stă în ”da” sau ”nu”, oricât de apăsat e votul grecilor ajunşi la capătul puterilor. Cât de băţoşi se ţin populiştii de pe scenele Atenei şi rigizii contabili europeni, nu vor putea unii fără alţii. Nu doar pentru că au o vină comună, ci şi interese comune. O variantă poate fi convertirea datoriei nesustenabile în investiţii. Altfel, ne îndreptăm spre sfârşitul Europei ce se dorea cândva Unită.
În faţa situaţiei Greciei, aparent fără ieşire, asistăm la o propagandă greţoasă a stângii din ţările conduse de guverne de stânga, care să aburească populaţia, să nu mai înţeleagă nimeni nimic. Grecia a tot cerut ajutoare şi păsuire, ştergere de datorie, promiţând că-şi rezolvă problemele structurale.
Referendumul de duminică din Grecia nu este doar despre datorii economice sau despre poziţia grecilor în Uniunea Europeană. Este un test democratic menit să ilustreze capacitatea oamenilor de a se mobiliza împotriva dominaţiei birocraţiei şi capitalului, de a se exprima conştient cu privire la austeritate şi de a participa decisiv la actul politic.
Wolfgang Schaeuble, ministrul de finanţe german, a spus într-un interviu apărut în ediţia de sâmbătă, 4 iulie, a unui cotidian german că eşecul negocierilor cu guvernul grec era „previzibil” deoarece Atena nu doreşte un program de reforme, scrie AFP, citată de Agerpres.
Ne mai despart 48 de ore de aflarea rezultatului la referendumul convocat de Alex Tsipras pentru a stabili care este răspunsul poporului grec privind cererile creditorilor internaţionali.
Tabere rivale din Grecia vor ţine demonstraţii mari în Atena, cu puţin timp înainte de referendumul anunţat duminică, 5 iulie. Se pare că prim-ministrul grec Alexis Tsipras va participa la un protest care susţine votul negativ, împotriva măsurilor de austeritate dictate de creditorii ţării. Cu doar două zile înainte de referendum, votul pare strâns, sondajele arătând că 44,8% din cetăţeni vor vota „Da“, iar 43,4% vor vota „Nu“.
Ascultând discursul lui Tsipras mi-a venit în minte zicerea lui Petre Ţuţea: „Cu stânga nu poţi nici să-ţi faci cruce, darămite să conduci o ţară”. Nimic mai adevărat, şi aberaţiile halucinante ale lui Tsipras vin să confirme afirmaţia lui Ţuţea. Discursul vorbeşte despre orice, numai despre datoria pe care Grecia trebuie s-o restituie creditorilor, nu.
Câte războaie poate purta în paralel Rusia. Expert: „Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă”
Decizie istorică a UE: Maşinile pe benzină şi motorină, interzise. Cum îi va afecta măsura pe români
Morţi şi răniţi în urma unui atac cu rachete asupra unui centru comercial din estul Ucrainei. „Numărul victimelor, imposibil de imaginat” VIDEO
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat