Într-un sat din judeţul Gorj, Arcani, a existat o biserică la care, în fiecare an, la slujba de Înviere venea o ceată de haiduci, care lăsa un ban din aur.
În comuna Vorona, un loc unde se păstrează cu sfinţenie vechile tradiţii moldoveneşti are loc în fiecare un adevărat regal al obiceiurilor şi ritualurilor arhaice, de iarnă. Cete întregi de urători mascaţi în demoni, urşi sau cete de haiduci se adună în centrul comunei şi dau un recital memorabil la care asistă sute de oameni.
Sofia Vicoveanca a avut o ieşire nervoasă în timp ce evolua pe scena Festivalului Haiducilor de la Grinţieş, lucru ce nu a fost pe placul unor spectatori.
Partizanii lui Toma Arnăuţoiu au rezistat mult timp în munţi, însă în urma unei trădări a unui prieten din copilărie, care fusese racolat, Securitatatea i-a prins condamnându-i la moarte sau la ani grei de carceră. Toma Arnăuţoiu a fost executat la data de 18 iulie 1959 în Penitenciarul Jilava.
Documente inedite de la începutul secolului al XIX-lea dezvăluie povestea marii evadări din închisoarea Castelului Corvinilor.
Şaptecai, haiducul făcut celebru de interpretarea inegalabilă a lui Florin Piersic în filmul regizat de Dinu Cocea, a existat în realitate. Ca multe alte nume familiare: Iancu Jianu, Baba Novac, Andrii Popa. Omagiaţi în filme, cântece şi cărţi de istorie, unii „au furat de la bogaţi pentru a da săracilor“, însă mulţi dintre ei s-au ocupat cu tâlhării, crime şi violuri.
„Conacul Cailor“ a rămas fără clienţi în vreme de pandemie, iar animalele au fost scoase la vânzare. Cei care s-au bucurat de plimbările pe dealurile Bobiceştiului vor rămâne, foarte probabil, cu amintirile frumoase, dacă lucrurile nu se schimbă curând.
Atestat documentar de mai multe secole, schitul Goia din comuna argeşeană Ungheni poartă numele unei femei de care s-a îndrăgostit un boier. La un moment dat, călugării de acolo au fost ucişi de haiduci, care le-au luat veştmintele.
Cascada „Izvorul Frumos” din Vâlcea îşi leagă numele şi existenţa de Schitul Pahomie, una dintre cele mai izolate sihăstrii din ţara noastră.
Vâlcea are unele dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din România, aflate într-un cadru natural de vis. Printre acestea, se numără Schitul Pahomie despre care toţi vizitatorii, fie ei credincioşi practicanţi, atei sau de alte religii, spun la unison că este raiul pe pământ.
A doua ediţie a unui festival al haiducilor a avut loc în comuna Grinţieş, din judeţul Neamţ, în perioada 24-26 august.
Haiducii au fost acei bandiţi la drumul mare romanţaţi în secolul al XIX-lea şi transformaţi mai apoi, în perioada comunistă, în eroi naţionali. La origine, atât din punct de vedere etimologic dar şi ca funcţionalitate în societate şi armată, haiducii erau mercenari şi văcari.
Una dintre cele mai dramatice şi mai eroice rezistenţe anticomuniste organizate în anii grei ai bolşevizării României a avut loc în Munţii Făgăraş, sub conducerea unui lider legendar - Ion Gavrilă Ogoranu. A fost partizanul care a rezistat cel mai mult cu arma în mână contra comuniştilor, fiind condamnat de trei ori la moarte şi prins abia la mijlocul anilor '70.
Lacul de acumulare situat la cea mai are altitudine din România se află în judeţul Vâlcea, într-un peisaj ce-ţi taie răsuflarea. Vidra este, de asemenea, cel mai mare lac din cadrul amenajării hidroenergetice Lotru – Ciunget, iar barajul său este unicat - fiind sigura construcţie hidrografică de acest gen formată din anrocamente – pietre, lemn, lut, nu din beton.
Potrivit legendelor zonei, Valea Lotrului sau Valea Lotrilor a fost în vechime locul unde se adăposteau cetele de haiduci după „jafurile la drum mare” pe care le comiteau în trecătoarea din aval, la vărsarea Lotrului în râul Olt. O filmare cu drona arată zonele unde pe vremuri se ascundeau tâlharii.
Judeţul Vâlcea abundă în poveşti despre haiduci, comori, căutători de aur, blesteme asupra celor care tulbură somnul vreunui tezaur. Ele sunt în mare parte alimentate de către localnici care au mai găsit bijuterii, monede de aur şi argint ori părţi din armuri. Un loc înţesat de legende este cel al Parcului Naţional Buila Vânturariţa.
Căldările Zăbalei reprezintă un sit de importanţă comunitară, într-o rezervaţie extrem de interesantă, cu floră spontană şi faună sălbatică.
Un eveniment inedit are loc, timp de două zile, la poalele muntelui Grinţieş, din Neamţ. Festivalul haiducilor reuneşte participanţi din trei judeţe.
Documente rare de la sfârşitul anilor 1940, când regimul comunist începea să prindă rădăcini în ţară, oferă mărturii despre ultimele bande de haiduci care se ascundeau în munţii Hunedoarei. Autorităţile făceau eforturi susţinute pentru a le lichida însă de multe ori planurile lor au eşuat.
Maramureşul şi Bucovina sunt legate printr-un pas, unde se găseşte o aşezare cu câteva sute de suflete, Ciocăneşti. Locuitorii au devenit cunoscuţi în toată România printr-un preparat pe care haiducii îl pregăteau pe vremuri în pădurile din zonă, când se ascundeau de poteră.
Mercenari sau tâlhari cunoscuţi sub numele de haiduci au ajuns în istoria românilor adevăraţi eroi populari. O parte a acestora erau pur şi simplu hoţi la drumul mare în timp ce alţii erau răzvrătiţi împotriva sistemului sau a stăpânirii străine.
Poate cel mai îndrăgit actor român al tuturor timpurilor, Florin Piersic, împlineşte pe 27 ianuarie 80 de ani. Mai tânăr ca niciodată, legendarul actor îşi sărbătoreşte aniversarea acolo unde s-a simţit cel mai bine întreaga viaţă: pe scenă. Pe 27 ianuarie, de la ora 18.30, Opera Română din Cluj-Napoca găzduieşte un spectacol aniversar centrat pe suita „Peer Gynt“, acesta fiind primul rol interpretat de Florin Piersic, la vârsta de 22 de ani.
Fraţii Baltă au rămas încă în memoria colectivă a sătenilor de pe Valea Bistriţei sau din zona Târgu Neamţ. Actele comise de aceştia cu mai bine de şase decenii în urmă stârnesc şi acum dispute atunci când se vorbeşte despre ei ca haiduci sau tâlhari la drumul mare.
Fumul grătarelor încinse şi mirosul interzis pofticioşilor au ademenit sute de turişti în comuna buzoiană Berca, la Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi. Spectatorii şi-au amintit legenda haiducilor de la care vine reţeta tradiţională, au petrecut cu muzică populară, producătorii şi-au lăudat marfa iar la final cu toţii au ales cea mai frumoasă mioară care probabil va ajunge pe mîinile bucătarilor.
Mai multe stânci dintr-o pădure din Botoşani alcătuiesc un monument pe care localnicii îl numesc „masa tâlharilor“. Oamenii cred că zona era frecventată în trecut de haiduci şi că acolo s-ar afla comori protejate de spirite blestemate.
Pădurea Cotoşamanului, una din cele mai întinse din judeţul Vâlcea, s-a făcut cunoscută datorită povestirilor despre apariţii fantomatice şi comori bine ascunse de tâlharii care i-au jefuit la drumul mare pe neguţătorii locali. Legendele despre aurul ascuns i-au făcut pe mulţi căutători de comori să-şi pună viaţa în pericol şi să se apuce de săpat tunele.
Haiducii care au sălăşuit în munţii din nordul Vâlcii au indus o adevărată stare de teroare în rândul neguţătorilor străini. Secole la rând, lotrii i-au prădat pe bogaţii care au tranzitat Valea Oltului, „isprăvile“ lor ajungând şi în documentele poliţiei.
La sfârşit secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, o ceată de haiduci condusă de unul dintre cei mai vestiţi cârţişoreni punea pe jar autorităţile şi aducea bucurie în sufletele ţăranilor simpli.
Cu peste 200 de ani în urmă, isprăvile unui ostaş otoman zguduiau din temelii toate provinciile turceşti din zona Balcanilor. Faptele sale s-au păstrat până în zilele noastre, iar din personajul răzbunător şi malefic care a tulburat liniştea românilor de la sud de Dunăre a rămas în istorie drept „Pazvante Chioru’ ”.
Vâlcea, ţinutul comorilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Cea mai căutată comoară este cu siguranţă cea a călugărului Pahomie, care a fost ascunsă în urmă cu o jumătate de mileniu în apropierea schitului cu acelaşi nume, din Băile Olăneşti.
Putin nu renunţă la cucerirea Ucrainei: „Nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului”
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”