Povestea temuţilor haiduci care au evadat din temniţa lui Dracula, locul de groază din Castelul Corvinilor
Documente inedite de la începutul secolului al XIX-lea dezvăluie povestea marii evadări din închisoarea Castelului Corvinilor.
Stiri despre haiduci
-
-
Haiducul Şaptecai, jucat de Florin Piersic, inspirat de un personaj real. Cine au fost haiducii şi cât bine făceau ei, de fapt?
Şaptecai, haiducul făcut celebru de interpretarea inegalabilă a lui Florin Piersic în filmul regizat de Dinu Cocea, a existat în realitate. Ca multe alte nume familiare: Iancu Jianu, Baba Novac, Andrii Popa. Omagiaţi în filme, cântece şi cărţi de istorie, unii „au furat de la bogaţi pentru a da săracilor“, însă mulţi dintre ei s-au ocupat cu tâlhării, crime şi violuri.
-
Proiectul care a adus „haiducii“ în Oltenia, în pragul falimentului: „Oamenii au alte priorităţi acum. Plecăm“
„Conacul Cailor“ a rămas fără clienţi în vreme de pandemie, iar animalele au fost scoase la vânzare. Cei care s-au bucurat de plimbările pe dealurile Bobiceştiului vor rămâne, foarte probabil, cu amintirile frumoase, dacă lucrurile nu se schimbă curând.
-
Povestea schitului unde călugării au fost ucişi de haiduci
Atestat documentar de mai multe secole, schitul Goia din comuna argeşeană Ungheni poartă numele unei femei de care s-a îndrăgostit un boier. La un moment dat, călugării de acolo au fost ucişi de haiduci, care le-au luat veştmintele.
-
VIDEO Frumuseţea cascadei „Izvorul Frumos“. Este loc de pelerinaj pentru credincioşii creştin-ortodocşi
Cascada „Izvorul Frumos” din Vâlcea îşi leagă numele şi existenţa de Schitul Pahomie, una dintre cele mai izolate sihăstrii din ţara noastră.
-
VIDEO Imagini incredibile cu lăcaşul de cult unic în România, acoperit de stânci, şi povestea comorilor ascunse de haiduci
Vâlcea are unele dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din România, aflate într-un cadru natural de vis. Printre acestea, se numără Schitul Pahomie despre care toţi vizitatorii, fie ei credincioşi practicanţi, atei sau de alte religii, spun la unison că este raiul pe pământ.
-
FOTO Reînvierea tradiţiilor haiduceşti în Neamţ. Festival cu jocuri de îndemânare şi forţă la poalele muntelui Grinţieş
A doua ediţie a unui festival al haiducilor a avut loc în comuna Grinţieş, din judeţul Neamţ, în perioada 24-26 august.
-
Cine erau cu adevărat haiducii, bandiţii transformaţi de comunişti în eroi naţionali. Provin din mercenari şi văcari
Haiducii au fost acei bandiţi la drumul mare romanţaţi în secolul al XIX-lea şi transformaţi mai apoi, în perioada comunistă, în eroi naţionali. La origine, atât din punct de vedere etimologic dar şi ca funcţionalitate în societate şi armată, haiducii erau mercenari şi văcari.
-
Cine au fost tinerii care au preferat să moară decât să accepte comunismul. Destinul ultimilor „haiduci“ ai României
Una dintre cele mai dramatice şi mai eroice rezistenţe anticomuniste organizate în anii grei ai bolşevizării României a avut loc în Munţii Făgăraş, sub conducerea unui lider legendar - Ion Gavrilă Ogoranu. A fost partizanul care a rezistat cel mai mult cu arma în mână contra comuniştilor, fiind condamnat de trei ori la moarte şi prins abia la mijlocul anilor '70.
-
VIDEO Inima albastră a Parângului sau „marea din vârful munţilor“, filmată cu drona
Lacul de acumulare situat la cea mai are altitudine din România se află în judeţul Vâlcea, într-un peisaj ce-ţi taie răsuflarea. Vidra este, de asemenea, cel mai mare lac din cadrul amenajării hidroenergetice Lotru – Ciunget, iar barajul său este unicat - fiind sigura construcţie hidrografică de acest gen formată din anrocamente – pietre, lemn, lut, nu din beton.
-
VIDEO FOTO Valea Lotrului văzută din dronă. Locurile unde haiducii se adăposteau pe vremuri şi-şi ascundeau comorile
Potrivit legendelor zonei, Valea Lotrului sau Valea Lotrilor a fost în vechime locul unde se adăposteau cetele de haiduci după „jafurile la drum mare” pe care le comiteau în trecătoarea din aval, la vărsarea Lotrului în râul Olt. O filmare cu drona arată zonele unde pe vremuri se ascundeau tâlharii.
-
Goana după comorile lui Pahomie, marele Ban al Olteniei. Unde s-ar găsi aurul ascuns de călugări şi haiduci în Munţii Builei
Judeţul Vâlcea abundă în poveşti despre haiduci, comori, căutători de aur, blesteme asupra celor care tulbură somnul vreunui tezaur. Ele sunt în mare parte alimentate de către localnici care au mai găsit bijuterii, monede de aur şi argint ori părţi din armuri. Un loc înţesat de legende este cel al Parcului Naţional Buila Vânturariţa.
-
FOTO Căldările sculptate de apă, locul unde se îmbăiau haiducii
Căldările Zăbalei reprezintă un sit de importanţă comunitară, într-o rezervaţie extrem de interesantă, cu floră spontană şi faună sălbatică.
-
Concursuri de putere şi îndemânare la prima ediţie a festivalului haiducilor: trasul buştenilor şi aruncarea baltagului
Un eveniment inedit are loc, timp de două zile, la poalele muntelui Grinţieş, din Neamţ. Festivalul haiducilor reuneşte participanţi din trei judeţe.
-
Dosarele secrete ale haiducilor cu mitraliere, vânaţi de Miliţie în 1948. Cum se răfuiau bandele din munţi cu potera
Documente rare de la sfârşitul anilor 1940, când regimul comunist începea să prindă rădăcini în ţară, oferă mărturii despre ultimele bande de haiduci care se ascundeau în munţii Hunedoarei. Autorităţile făceau eforturi susţinute pentru a le lichida însă de multe ori planurile lor au eşuat.
-
Cea mai gustoasă reţetă haiducească: pui ca la Ciocăneşti. Ce este jiul, ingredientul care-i dă preparatului aroma deosebită
Maramureşul şi Bucovina sunt legate printr-un pas, unde se găseşte o aşezare cu câteva sute de suflete, Ciocăneşti. Locuitorii au devenit cunoscuţi în toată România printr-un preparat pe care haiducii îl pregăteau pe vremuri în pădurile din zonă, când se ascundeau de poteră.
-
Cei mai cunoscuţi haiduci din istoria românilor. Cum au ajuns eroi naţionali răzvrătiţii şi tâlharii la drumul mare
Mercenari sau tâlhari cunoscuţi sub numele de haiduci au ajuns în istoria românilor adevăraţi eroi populari. O parte a acestora erau pur şi simplu hoţi la drumul mare în timp ce alţii erau răzvrătiţi împotriva sistemului sau a stăpânirii străine.
-
ANIVERSARE Junele-prim Florin Piersic împlineşte 80 de ani pe 27 ianuarie VIDEO
Poate cel mai îndrăgit actor român al tuturor timpurilor, Florin Piersic, împlineşte pe 27 ianuarie 80 de ani. Mai tânăr ca niciodată, legendarul actor îşi sărbătoreşte aniversarea acolo unde s-a simţit cel mai bine întreaga viaţă: pe scenă. Pe 27 ianuarie, de la ora 18.30, Opera Română din Cluj-Napoca găzduieşte un spectacol aniversar centrat pe suita „Peer Gynt“, acesta fiind primul rol interpretat de Florin Piersic, la vârsta de 22 de ani.
-
Aventurile ultimilor haiduci din codrii Neamţului. Cum a reuşit să scape părintele Cleopa de banda fraţilor Baltă
Fraţii Baltă au rămas încă în memoria colectivă a sătenilor de pe Valea Bistriţei sau din zona Târgu Neamţ. Actele comise de aceştia cu mai bine de şase decenii în urmă stârnesc şi acum dispute atunci când se vorbeşte despre ei ca haiduci sau tâlhari la drumul mare.
-
Sute de turişti petrec la Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi din judeţul Buzău
Fumul grătarelor încinse şi mirosul interzis pofticioşilor au ademenit sute de turişti în comuna buzoiană Berca, la Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi. Spectatorii şi-au amintit legenda haiducilor de la care vine reţeta tradiţională, au petrecut cu muzică populară, producătorii şi-au lăudat marfa iar la final cu toţii au ales cea mai frumoasă mioară care probabil va ajunge pe mîinile bucătarilor.
-
Misterul locului blestemat din pădurile Botoşaniului: „masa tâlharilor“, stâncile care ascund averi uriaşe păzite de sufletele haiducilor ucişi
Mai multe stânci dintr-o pădure din Botoşani alcătuiesc un monument pe care localnicii îl numesc „masa tâlharilor“. Oamenii cred că zona era frecventată în trecut de haiduci şi că acolo s-ar afla comori protejate de spirite blestemate.
-
Legendele pădurii Cotoşmanului le-au luat minţile căutătorilor de aur: comoara fabuloasă şi mireasa-fantomă
Pădurea Cotoşamanului, una din cele mai întinse din judeţul Vâlcea, s-a făcut cunoscută datorită povestirilor despre apariţii fantomatice şi comori bine ascunse de tâlharii care i-au jefuit la drumul mare pe neguţătorii locali. Legendele despre aurul ascuns i-au făcut pe mulţi căutători de comori să-şi pună viaţa în pericol şi să se apuce de săpat tunele.
-
Istoria fascinantă a haiducilor legendari de pe Valea Oltului. Unde au ascuns tâlharii aurul furat de la neguţătorii jefuiţi în drum
Haiducii care au sălăşuit în munţii din nordul Vâlcii au indus o adevărată stare de teroare în rândul neguţătorilor străini. Secole la rând, lotrii i-au prădat pe bogaţii care au tranzitat Valea Oltului, „isprăvile“ lor ajungând şi în documentele poliţiei.
-
Legenda lui Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. A sfârşit ucis mişeleşte, trădat de un camarad, şi îngropat fără cruce la mormânt
La sfârşit secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, o ceată de haiduci condusă de unul dintre cei mai vestiţi cârţişoreni punea pe jar autorităţile şi aducea bucurie în sufletele ţăranilor simpli.
-
Fascinanta poveste a lui Pazvante Chioru’, singurul paşă din istorie care s-a împotrivit Imperiului Otoman
Cu peste 200 de ani în urmă, isprăvile unui ostaş otoman zguduiau din temelii toate provinciile turceşti din zona Balcanilor. Faptele sale s-au păstrat până în zilele noastre, iar din personajul răzbunător şi malefic care a tulburat liniştea românilor de la sud de Dunăre a rămas în istorie drept „Pazvante Chioru’ ”.
-
Vâlcea, ţinutul bogăţiilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Aurul călugărului Pahomie, căutat şi acum de vânătorii de comori
Vâlcea, ţinutul comorilor ascunse în munţi de haiduci şi boieri. Cea mai căutată comoară este cu siguranţă cea a călugărului Pahomie, care a fost ascunsă în urmă cu o jumătate de mileniu în apropierea schitului cu acelaşi nume, din Băile Olăneşti.
-
Legendele comorilor păzite de „draci” din Maramureş. Berbinţele cu galbeni ale lui Pintea Viteazul din satul Mara
Maramureşul are legendele sale despre comorile ascunse în inima munţilor şi văilor din satele din judeţ. Una dintre ele vorbeşte despre o comoară pe care haiducul Pintea Viteazul ar fi ascuns-o în munţii Gutâi. Celebrele berbinţi cu galbeni ar fi fost ascunse într-o peşteră din munţii Gutâi.
-
VIDEO FOTO Banda lui Bujor, o tradiţie reînviată în judeţul Neamţ. Povestea cetei de haiduci, subiect de teatru folcloric jucat în preajma noului an
Banda lui Bujor este una din tradiţiile de iarnă care se mai păstrează încă în zona montană a judeţului Neamţ. Jocul ce ţine de dramaturgia folclorică a fost perpetuat în comuna Grinţieş, chiar dacă o vreme s-a pierdut în vâltoarea modernismului care a trecut în planul doi tradiţiile şi obiceiurile.
-
VIDEO Blestemul aurului. Legenda nespusă a muntelui din România care ascunde o avere imposibil de scos
Svinecea Mare, cel mai înalt vârf din Munţii Almăjului (1224), judeţul Caraş-Severin, ascunde o legendă demnă de filmele de aventură. Localnicii povestesc că în „inima muntelui” ar fi depozitate cantităţi impresionante de aur, ascunse de haiducii care jefuiau casele bogaţilor din Banat în secolul trecut.
-
Jurnal de vacanţă: Călătorie prin ţinutul cailor din pădurile haiducilor. Cum arată raiul ecvestru de la porţile Bucovinei
La Vârful Câmpului, o localitate situată pe moşiile boierilor de odinioară, se află un adevărat paradis pentru cei cărora le place viaţa fără griji de la ţară, aerul curat şi plimbările călare în mijlocul naturii. „Adevărul“ vă prezintă în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ un loc absolut încântător.
