Trei echipaje cu autospeciale de stingere a incendiilor ale pompierilor clujeni intervin de mai bine de 18 de ore la stingerea unor focare de incendiu de la rampa de gunoi temporară din zona străzii Pata Rât, din Cluj.
Prejudiciu de 18 milioane de lei plus 111 milioane de lei pierduţi din finanţarea UE – asta înseamnă până acum proiectul gropii de gunoi a Clujului. Pe masa DNA stau din 2014 mai multe plângeri penale şi sesizări ale conducerii Consiliului Judeţean. În condiţiile în care abia săptămâna aceasta au început audierile, un fost preşedinte al CJ, Mihai Seplecan se întreabă cine a ţinut ancheta pe loc. Ce a răspuns DNA.
Peste 100 de artişti vor concerta, săptămâna aceasta, la ediţia a cincea a Festivalului Jazz in The Park, care promite să fie cea mai complexă de până acum. Una dintre noutăţile evenimentului din Cluj este scena care se va amenaja mâine, 27 iunie, la Pata Rât, unde va susţine un concert chiar unul dintre capetele de afiş ale festivalului. Vor fi autobuze speciale ce vor duce gratuit spectatori la groapa de gunoi.
4 milioane de euro din fonduri norvegiene au fost cheltuite în cadrul proiectului „Pata Cluj“ de desegregaţie a celor 300 de familii care trăiesc în zona gropii de gunoi a oraşului. Spre două obiective a fost canalizată o mare parte din bani: mutarea a 35 de familii din Pata Rât şi salariile angajaţilor proiectului - câte 1,3 milioane de euro fiecare obiectiv. Am analizat în ce măsură este un alt proiect de „tocat” bani pe „experţi şi gunoieri”.
Un caz încâlcit în care un cetăţean din Stoeneşti, Olt, a sesizat o posibilă poluare cu substanţe necunoscute rămâne să fie verificat de autorităţile care ba au, ba nu au sesizări oficiale.
Contractul de finanţare pentru fazarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) a fost semnat, la finele săptămânii trecute. Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş a declarat că, semnarea acestul contract la Ministerul Fondurilor Europene a fost cel mai important lucru realizat de la constituirea noului Consiliu Judeţean.
Primăria Bistriţa a realizat o listă cu persoanele îndreptăţite să primească o locuinţă socială. Printre cei care ar avea nevoie de o locuinţă socială se numără persoane care locuiesc în incinta unor societăţi comerciale, în beciuri sau chiar la groapa de gunoi a oraşului.
Sătenii din Valea Putnei, comuna Pojorâta, au transmis o cerere către OLAF (Oficiul de Luptă Anti – Fraudă) – instituţie a Uniunii Europene pentru a investiga modul cum au fost alocate fondurile europene pentru realizarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş. Deşi este finalizată, această groapă de gunoi nu a fost dată deocamdată spre folosinţă.
Un vechi depozit de gunoi menajer, în care, de la închiderea gropii din zona Milcov, de lângă Slatina, s-a reluat exploatarea, a luat foc luni-dmineaţă, pompierii acţionând încă pentru stingerea incendiului.
Consiliul Judeţean Suceava are are nevoie de 250 de metri pătraţi de la Primăria Pojorâta pentru a putea amenaja un drum de acces către Groapa de Gunoi din Pasul Mestecăniş.
Comuna Pojorâta, localitatea în care a fost construită Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, a fost declarată de Guvernul României staţiune turistică de interes local.
Cunoscută peste hotare prin reportajele de la BBC şi Channel 5, groapa de gunoi a Clujului - Pata Rât – e locul unde trăiesc circa 1.500 de oameni, romi, români, maghiari. Istoria coloniei de la marginea oraşului, de la apariţia ei până la poveştile celor care locuiesc acum acolo şi dramele oamenilor evacuaţi acolo din oraş prinde glas în cartea ”Pata”, publicată de câteva săptămâni de Adrian Dohotaru, Hajnalka Harbula şi Enikő Vincze.
Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş a fost finalizată în proporţie de 100%. Consiliul Judeţean Suceava pregăteşte documentaţie pentru a putea organiza o licitaţie în urma căreia să fie stabilit operatorul ce va administra acest depozit acologic. Investiţia a fost realizată printr-un program finanţat din fonduri europene, proiectul ridicându-se de 27,6 milioane de lei.
Localnicii din comuna suceveană Pojorâta vor acţiona din nou în instanţă Consiliul Local pentru că a emis o nouă hotărâre prin care a dat în administrarea Consiliului Judeţean Suceava nouă hectare de teren pe care a fost construit depozitul ecologic de deşeuri în pasul Mestecăniş. Sătenii din Pojorâta sunt nemulţumiţi că aleşii locali nu au respectat decizia Curţii de Apel Cluj prin care a fost anulată o hotărâre asemănătoare din anul 2010.
Locuitorii din cartierul Mofleni din Craiova se plâng de mirosul insuportabil, despre care afirmă că vine de la groapa de gunoi. Garda de Mediu a efctuat numeroase controale şi le-a dat dreptate oamenilor.
Firma Iridex, care administrează groapa de gunoi de la Chiajna, are termen de 60 de zile ca să remedieze neregulile descoperite de Garda de Mediu. În caz contrar, Iridex poate rămâne fără autorizaţia de mediu. Mii de bucureşteni s-au plâns de mirosul insuportabil care vine de la o groapa de gunoi de la Chiajna.
Incendiul izbucnit la groapa de gunoi de la Glina şi a cuprins o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi a fost localizat, potrivit News.ro. Zona este acoperită de fum. Pompierii intervin cu opt autospeciale pentru stingerea focului.
Gospodarili din satele Mestecăniş şi Valea Putnei din comuna suceveană Pojorâta au primit garanţii de la preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, că nu vor fi afectate proprietăţile din zonă de funcţionarea depozitului ecologic.
Pompierii clujeni încearcă de 15 ore să stingă un puternic incendiu izbucnit, sâmbătă seară, la groapa de gunoi temporară, de la marginea municipiului Cluj-Napoca, operaţiunile de stingere fiind îngreunate de faptul că resturile menajere sunt dispuse neomogen.
Grav este că nici cealaltă groapă de gunoi a judeţului, Tirighina, nu mai face faţă fluxului de deşeuri menajere decât încă patru ani de aici încolo. Autorităţile de mediu spun că situaţia este alarmantă căci, din păcate, administraţia publică pare total dezinteresată de subiect.
Consiliul Judeţean Suceava a înaintat o cerere Consiliului Local Pojorâta de a-i fi transferate în proprietate cele 9 hectare de teren pe care a fost construit depozitul ecologic de deşeuri din Pasul Mestecăniş. Dacă cererea va fi acceptată, proiectul realizat în prezent în proporţie de 95% va fi finalizat, însă, în caz contrar, judeţul Suceava riscă să intre în faliment.
Romprest a încetat să mai ridice deşeurile menajere din Râmnicu Vâlcea joi, 24 martie 2016, dar reprezentanţii primăriei susţin că situaţia s-a deblocat. Potrivit înţelegerii dintre cele două părţi, operatorul de salubrizare va transporta tot gunoiul de la Râureni la Bucureşti.
Problemele de la staţia de tratare a levigatului, zeama care rezultă din amestecul apelor pluviale cu gunoaiele din groapă, nu au permis inaugurarea gropii de gunoi de la Moara. Dacă iniţial probele realizate au arătat că totul ar fi în ordine, ulterior inginerii de la consultanţă s-au răzgândit şi au dispus acum reluarea acestor probe la staţia de levigat. Până când rezultatele acestor teste nu vor fi în ordine, groapa nu va fi inaugurată.
În aproape jumătate din satele gălăţene, gunoiul se ridică doar o dată pe lună. După câte apreciază Garda de Mediu Galaţi într-un recent raport, în doar 21 dintre cele 188 de localităţi ale judeţului activitatea de colectare a gunoiului se desfăşoară fără probleme. Ciudat este că la depozitul autorizat ajunge doar în jur de o treime din gunoiul generat (e drept, statistic) de către săteni.
Familiile de la Groapa de Gunoi a Oradei au avut parte de o vizită mai deosebită. Preasfinţia Sa Virgl Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea a ajuns cu pachete la cei nevoiaşi. Însoţit de elevii clasei a VII a Liceului Don Orione din Oradea, de părintele Mihai Fechetă şi fratele Tiba Neculai Marius, PS Virgil Bercea a fost să le dea de mâncare celor flămânzi şi să-I îmbrace pe cei goi, urmând astfel îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos.
Groapa de gunoi de la Călău, din municipiul Suceava, a devenit unul din cele mai curate locuri de pe malul Sucevei. Depozitul “neconform” de deşeuri s-a transformat peste vară dintr-o sursă de infecţii într-un spaţiu ultraprotejat. 33 de hectare de teren acoperite de gunoaie, urât mirositoare, au fost readuse la statutul de teren pe care peste câţiva ani se va ridica vegetaţie.
Cel mai toxic loc din lume se află la sud de Munţii Ural, în Rusia, fiind considerată zona cu cea mai mare încărcătură de radiaţii radioactive.
Locuitorii satului Voinigeşti, aflat în vecinătatea fostei gropi de gunoi a municipiului Târgu Jiu, sunt poluaţi cu fum. Oamenii se plâng că trăiesc un adevărat coşmar şi că nu mai por respira în propriile locuinţe din cauza fumului înecăcios.
Veşti proaste pentru clujeni. În noaptea de luni, 25 mai, spre marţi, 26 mai, rampa temporară de deşeuri a fost închisă pe termen nelimitat deoarece s-a depăşit capacitatea de stocare. Conducerea Consiliului Judeţean Cluj cere prefectului convocarea unui comitet pentru situaţii de urgenţă şi speră ca implicarea acestuia să îi determine pe cei din administraţia comunei Feleacu să ajungă la un numitor comun cu CJ Cluj.
Necazurile se ţin lanţ de „oraşul unde soarele sărută marea“. Năvodariul are acum de luptat nu doar cu asfaltarea drumului care îl leagă de Constanţa şi Mamaia, ci şi cu spectrul unei gropi de gunoi chimic de la marginea localităţii.
Descoperirile unicat care vorbesc despre începuturile omului pe teritoriul României. Povestea cimitirului giganţilor de pe malul Prutului
Cum se sapă între ei
partenerii de guvernare. Ultimul caz: Memorandumul PNRR
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Cât de cald se face, când lovesc ninsorile
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie