Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, vorbeşte despre poveştile de familie, despre arestarea abuzivă a tatălui şi despre greutăţile care au urmat după moartea lui.
Gheorghe Ursu nu a fost disident deoarece nu şi-a manifestat public opoziţia faţă de regimul comunist, iar foştii securişti Vasile Hodiş şi Marin Pârvulescu au fost achitaţi de judecătoarea Mihaela Niţă deoarece în opinia acesteia în 1985 - când Ursu a fost ucis în închisoare - nu au existat acte represive ale regimului comunist
Doamna judecător Niţă rescrie istoria. Nu numai că s-a făcut dreptate, dar s-a aflat şi cum era cu disidenţa sub comunism. Cei implicaţi în anchetarea (fatală) a lui Gheorghe Ursu nu i-au făcut, de fapt, nimic. Întîi că nu era un disident suficient de zgomotos şi doi, că nici nu era disident. Făcea doar afaceri cu valută (dovada: cei 16 dolari care s-au găsit printre economiile lui).
Am citit şi scris cu puţină vreme în urmă despre excelenta carte “Negaţionismul de stânga” a istoricului şi gazetarului francez Thierry Wolton. Autorul vorbeşte în spaţiul a aproape 200 de pagini despre prestidigitaţiile cu pretenţii intelectuale la care se dedau unii dintre profesioniştii negării răului comunist.
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, care a murit la Jilava la 17 noiembrie 1985, după ce a fost bătut de torţionari, a trimis un punct de vedere cu privire la decizia judecătorului care i-a achitat pe călăii tatălui său.
Gheorghe Ursu, care a murit la data de 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava, nu este considerat a fi un disident în opinia magistratului care a judecat procesul în care cei doi torţionari ai săi, ofiţerii de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, au fost acuzaţi de crime împotriva umanităţii.
Moartea lui Gheorghe Ursu a fost un accident, îşi motivează Curtea de Apel Bucureşti sentinţa de achitare a asasinilor disidentului anticomunist. O palmă dată românilor, istoriei şi justiţiei.
Gheorghe Ursu nu a fost un disident politic, iar ofiţerii de Securitate care l-au anchetat ar fi trebuit să fie cercetaţi în anii '90, şi nu la 30 de ani de la moartea inginerului, când faptele lor s-au prescris deja. Informaţia apare în motivarea deciziei prin care judecătorii care i-a achitat pe Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu, cei doi foşti ofiţeri judecaţi pentru crime împotriva umanităţii, în legătură cu moartea lui Gherorghe Ursu.
Fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, i-a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi solicită să se implice pentru ”repararea unei nedreptăţi istorice legată de victimele Revoluţiei”.
Achitarea celor doi securişti responsabili de tortură şi de incitarea la violenţă faţă de dizidentul Gheorghe Ursu până la decesul acestuia ridică o problemă gravă de sistem: cinismul.Achitarea celor doi securişti responsabili de tortură şi de incitarea la violenţă faţă de dizidentul Gheorghe Ursu până la decesul acestuia ridică o problemă gravă de sistem: cinismul.
Inginerul Gheorghe Ursu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători români împotriva regimului comunist, a fost arestat de Securitate după ce i s-a înscenat un caz de infracţiune de drept comun. În urma torturilor şi a acordării cu întârziere a tratamentului medical, disidentul a murit. După 34 de ani, torţionarii săi au fost achitaţi.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, judecaţi pentru torturarea şi ulterior omorârea cunoscutului disident anti-comunist Gheorghe Ursu.
Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată în 2 octombrie să pronunţe pe fond în cazul foştilor ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi de crime împotriva umanităţii în cazul morţii dizidentului Gheorghe Ursu
Preşedintele ALDE, Călin-Popescu Tariceanu, a venit sâmbătă cu o nouă replică pentru Adrian Ursu, fiul disidentului, afirmând că nu a vrut să câştige capital politic şi că tot incidentul a fost din cauză „că probabil memoria mi-a jucat o festă”. Anterior, Andrei Ursu a declarat că şeful Senatului se foloseşte de pretextul unei confuzii pentru a profita de numele tatălui său.
Andrei Ursu, fiul dizidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în noiembrie 1985, revine cu o replică pentru preşedintele ALDE, după ce Călin Popescu Tăriceanu a prezentat scuze şi a recunoscut că l-a confundat, studentul la care a făcut referire într-o emisiune la Digi24 fiind o altă persoană. Ursu îl acuză pe Tăriceanu că încearcă „să îşi asocieze abuziv numele pătat în dosare de corupţie cu cel al unui dizident ucis de Securitate“.
Preşedintele ALDEi, Călin Popescu Tăriceanu, recunoaşte că nu l-a cunoscut pe fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, aşa cum a povestit joi la Digi 24, şi, ca scuză, invocă „o regretabilă confuzie”. „Era vorba de un alt student, un băiat înalt, subţirel şi brunet care trăia şi el o dramă oarecum similară“, susţine Tăriceanu.
Andrei Ursu, fiul disidentului anticommunist Gheorghe Ursu, neagă vehement declaraţiile lui Călin Popescu Tăriceanu potrivit cărora i-a fost student şi i-a mărturisit că se teme că el însuşi este în pericol. Andrei Ursu îl acuză pe liderul ALDE că dezinformează cu scopul de a câştiga credibilitate şi cataloghează totul drept „o manevră politicianistă dezgustătoare“.
Marian Clită s-a dat în spectacol astăzi în procesul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în noiembrie 1985 ca urmare a bătăilor din celula arestului. El a fost audiat ca martor şi a oferit o altă realitate decât cea prezentată de martori, de anchetatori şi faţă de propriile mărturii pe care le-a dat în anii ’90.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti judecă, miercuri, un nou termen din procesul morţii disidentului Gheorghe Ursu. Instanţa a citat mai mulţi martori, printre care Aurel Rogojan, fost şef de cabinet al lui generalului de Securitate Iulian Vlad.
Trei subofiţeri de Miliţie şi doi foşti arestaţi au fost audiaţi miercuri la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul torţionarilor inginerului Gheorghe Ursu, decedat în închisoare în 17 noiembrie 1985. Martorii au dat detalii despre chinurile la care disidentul era supus în timpul anchetei. La următorul termen urmează să fie audiat unul dintre deţinuţii bătăuşi, Marian Clită, care l-a torturat pe disident la ordinele Securităţii.
Un nou termen în procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, decedat în închisoare în 17 noiembrie 1985, are loc miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti.
„Acordarea unor daune de 3 milioane de euro ar duce la o îmbogăţire nejustificată, se încalcă jurisprudenţa CEDO”, a susţinut astăzi unul dintre avocaţii torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pîrvulescu, Tudor Postelnicu şi Vasile Hodiş. Acesta a cerut Curţii supreme ridicarea sechestrului asigurator pus pentru acoperirea despăgubirilor cerute de părţile civile.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au bunurile sub sechestru în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti. Fiul luptătorului anticomunist cere despăgubiri de 3 milioane de euro în dosarul în care sunt judecaţi cei responsabili pentru moartea acestuia. Decizia instanţei nu este una definitivă.
Anul trecut, procurorii militari i-au trimis în instanţă pe George Homoştean, fost ministru de Interne, Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, şi pe foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, pentru infracţiuni contra umanităţii.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, intoducerea Serviciului Român de Informaţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Finanţelor ca părţi responsabile civil în dosarul morţii disidentului comunist Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în timpul interogatoriilor din beciurile Securităţii.
Începe procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu. La Curtea de Apel are loc, miercuri, primul termen pe fond, după mutarea dosarului ca urmare a decesului fostului ministru de Interne. Anul trecut, în luna august, torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari.
Foştii ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Maiorul în rezervă Marin Pârvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, au venit astăzi la Curtea Supremă unde s-a judecat primul termen în dosarul în care sunt judecaţi pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul morţii disidentului Gheorghe Ursu, în 1985.
Magistraţii Curţii Supreme decid, vineri, dacă îi vor judeca pe torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, ucis în beciurile Miliţiei, la ordinul Securităţii. Magistraţii au cerut procurorilor militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să aducă rechizitoriului mai multe completări.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) urmăreşte atent traseul în Justiţie al muncii sale pe marginea unor dosare deja înaintate autorităţilor competente.
Instanţa supremă a decis să retrimită la Parchetul Militar rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată un fost şef al Securităţii, un fost ministru de Interne şi doi foşti ofiţeri de Securitate, care l-ar fi torturat pe disidentul Gheorghe Ursu în 1985, anchetatorii având la dispoziţie cinci zile să remedieze rechizitoriul, sau să ceară restituirea dosarului pentru continuarea cercetărilor.
Scandal imens într-un hotel de trei stele devenit centru de carantină. „Vă bateţi joc de noi? Confundaţi carantina cu sejurul?“
Încă două decese în rândul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. După 12 decese înregistrate miercuri, bilanţul ajunge la 209
Cum se pregăteşte România pentru vârful pandemiei. La câte zile suntem de colaps
Klaus Iohannis: Va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă cu o lună. Săptămâna viitoarea emit decretul
193 de cazuri noi de coronavirus în România în ultimele 24 de ore. Bilanţul cazurilor a ajuns la 4.057
30 de ani de
închisoare în cazul „teroristului“ de la mall care a îngrozit Brăila. „Trebuie să curgă sânge în ţara asta”
Trei noi decese în rândul pacienţilor infectaţi cu coronavirus. Bilanţul ajunge la 151 în România
Bilanţul deceselor provocate de coronavirus în România urcă la 146
430 de cazuri noi de coronavirus în România. Numărul deceselor a ajuns la 141
445 de cazuri noi raportate în ultimele 24 de ore. Bilanţul persoanelor infectate cu noul coronavirus ajunge la 3.183