Marcel Boloș, ministrul Finanţelor: „Băncile nu mai împrumută guvernul”! Deficitul bugetar în 2024: 8,6% din PIB

Şi fără Călin Georgescu România este într-o situaţie fiscal-bugetara imposibilă. I-a spus Ciolacu doamnei Elena Lasconi în ultima lor discuţie de marţi.

foto Arhivă

Elena Lasconi a precizat că a avut, marți, o discuție foarte bună cu Marcel Ciolacu, iar acesta i-a spus că este foarte îngrijorat că România începe să piardă bani și „asta înseamnă că nu vom mai avea bani să plătim pensii și salarii”. Nu că nu ştiam, dar acum o spune cu subiect şi predicat chiar Marcel Ciolacu.

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor Publice vine cu o ştire şi mai cruntă, ca reacţie la actuala criză politică:

„Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi, sigur, e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern”.

O altă ştire bombă este dată de un proiect de HG al ministerulu Finanţelor Publice.

Deficitul bugetar al României se va ridica la 8,6% din PIB în 2024 (pe metodologie cash), potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Finanțelor și adoptat miercuri de Guvern. Proiectul de OUG, pus în dezbatere publică luni, propune majorarea plafonului deficitului bugetar la 8,58% din PIB, precum și a plafonului datoriei publice la 54,5% din PIB. De asemenea, proiectul prevede majorarea plafonului cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (plafonul de la rectificare) la 9,4% din PIB.

Conform documentului, deficitul bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 151,79 de miliarde de lei în 2024.

Şi Departamentul de Stat american a reacţionat la criza politică din România:

„Suntem îngrijorați de raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral românesc. Datele menționate în raport ar trebui să fie investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”.

Progresele cu greu câștigate de România pentru a se ancora în comunitatea transatlantică nu pot fi date înapoi de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale. Orice astfel de schimbare ar avea un impact negativ serios asupra cooperării SUA cu România în domeniul securității, în timp ce o decizie de restricționare a investițiilor străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România.”

Din surse personale am aflat că toţi banii de pensii pe luna decembrie au fost împrumutaţi. Statul nu avea bani să plătească pensiile în ultima lună a anului.

Economişti de frunte, independenţi, explică şi ei acelaşi lucru. România oricum îşi pierduse credibilitatea de debitor de încredere, şi se împrumută la dobânzi foarte mari. Candidatura lui Călin Georgesc vine ca bomboana pe coliva bugetului şi a finanţelor României.

Economistul Daniel Sandu, din Elveţia, ne spune:

„Riscul mai mare pentru România vine în momentul de față de la faptul că avem aceste probleme cu datoria externă și deficitele ridicate. Aceasta e cea mai mare problemă, e una uriașă. Deficitele pe care le rulăm fac foarte dificil ca pe viitor să ne împrumutăm la niște dobânzi practice.

„Ajungi la riscul de a intra în incapacitate de plată, ceea ce vreau să cred că nu se va întâmpla. Sper că nu va fi așa, pentru că totuși e foarte greu să fie lăsată o țară care este la graniță cu o zonă de conflict să intre în incapacitate de plată”.

Nu se va întâmpla dacă Georgescu nu ajunge preşedinte şi putem conta pe bunăvoinţa UE, să ne ajute în continuare pentru că noi am fi de partea Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. Dacă însă Georgescu ajunge preşedinte pe votul popular, toată bunăvoinţa Uniunii Europene s-ar risipi, pentru că un viitor preşedinte Georgescu poate stopa poziţia României fără de politicile UE şi NATO legate de războiul Rusia-Ucraina.

Dacă România ar  fi lăsată să se descurce singură sau s-ar putea vedea în situația în care i s-ar reduce asistența economică,  s-ar putea ajunge la devalorizarea leului. Iar devalorizarea leului, coroborată cu inflație, ar fi absolut dezastruoasă. Populația, dar și mediul privat, ar încasa un șoc fără precedent, iar economia ar ajunge cu adevărat la pământ”, spune economistul Daniel Sandu.

Semnale deja aflate în piaţa financiară

- Costurile la care statul se împrumută au crescut deja pentru că țara noastră este percepută acum ca fiind mai riscantă;

-Romanii vor plăti rate mai mari la credite, din cauza creșterii dobânzilor;

- Au fost scăderi puternice la Bursa de Valori București.

Adrian Codîrlașu, președinte asociației de  analiști financiari:

„Ne costă foarte mult, putem să ne uităm câți bani s-au pierdut pe bursă, fondurile de pensii au pierdut în perioada asta 2 miliarde de lei, banii contributorilor. De ce? Pentru că activele românești s-au depreciat pentru că investitorii ies de pe activele românești. Clar se văd retrageri ale investitorilor și locali și străini din România, este o incertitudine ridicată, dobânzile de pe piață au crescut, dobânzile pe termen scurt la leu de pe piață au crescut, se vede cumva o atașare a primei de risc mai ridicată pentru România”

Răzvan Nicolescu, expert în energie, fost ministru:

„Deja sunt înțelegeri comerciale, de ordinul a sute de milioane de euro, care nu au mai fost încheiate.

Din păcate, le-au amânat, le-au amânat pentru începutul anului viitor. Ne împușcăm singuri în picior, în loc să ne facem bine și să creștem gradul de bunăstare în fiecare casă- dacă economia merge bine, sunt mai multe taxe colectate, acum ne trezim că vorbim despre daci și legionari, am citit programul dlui Georgescu, nu am văzut nicio soluție, am văzut numai sloganuri și prostii”.

Printre lucrurile serioase ne spune că vom trece la comunism și la naționalizări și la redistribuiri de active, păi cum investitorii să mai vină în România, românii se gândesc să plece din România”.

Bursa este într-o continuă scădere, după primul tur al prezidențialelor. Banii din Pilonul II de pensii, la care contribuie 8,2 milioane de salariați, sunt investiți pe bursă. Din cauza instabilității politice, într-o singură săptămână s-au pierdut 2 miliarde de lei din acești bani. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre contribuabili are mai puțin în cont cu 250 lei. Expertul în securitate naţională, Hari Bucur Marcu:

„Cunoştinţele şi vocabularul Elenei Lasconi surclasează de o sută de ori imbecilităţile, prostiile şi penibilităţile de care face dovada că le posedă Georgescu”.

În ciuda tuturor explicaţiilor şi afirmaţiilor de acest fel, Călin Georgescu are şansa lui să fie ales preşedinte, chiar dacă aruncă România în groapa incapacităţii de plată. Votanţii lui Georgescu sunt opaci la argumente, acţionează că „teleghidaţi”, hipnotizaţi prin TikTok şi alte reţele de aberaţiile pe care le emite Călin Georgescu.

Vom vedea duminică  dacă oamenii întregi la minte şi care înţeleg prăpastia în faţa căreia ne aflăm, vor veni la vot să salveze ce se mai poate salva din situaţia în care se află România.