Eleva arsă de vie în Bangladesh pentru că îl reclamase pe directorul şcolii pentru hărţuire sexuală: pedeapsa cu moartea pentru cei care i-au dat foc

Nusrat Jahan Rafi, în vârstă de 19 ani, a ars de vie pe acoperişul şcolii la care învăţa, ucisă de o mulţime furioasă, în Feni, un orăşel din Bangladesh. Un grup din care făceau parte atât bărbaţi, cât şi femei a turnat benzină peste ea şi i-a dat foc, pentru că tânăra îl reclamase pe directorul şcolii pentru hărţuire sexuală.

Cu două săptămâni înainte, fata depusese o plângere la poliţie, conform BBC, împotriva directorul şcolii islamice la care studia. În plângere tânăra arătând că acesta o chemase în biroul lui şi începuse s-o pipăie, într-un mod indecent. Fata a fost sprijinită de membrii familiei sale. Ofiţerul de poliţie care a înregistrat plângerea i-a spus că „nu e mare lucru” şi a filmat-o cu telefonul mobil, în timp ce fata depunea plângerea. Apoi filmuleţul a ajuns pe reţelele de socializare.

Câteva zile mai târziu, după ce directorul şcolii a fost arestat, şcoala a fost înconjurată de un grup de bărbaţi care protestau împotriva lui Nusrat. Tânăra a venit la şcoală să dea examenele finale, dar a fost luată de o colegă şi dusă pe acoperiş. Acolo alţi colegi şi bărbaţi au înconjurat-o şi i-au dat foc. Fata a murit cinci zile mai târziu la spital, cu arsuri pe 80% din corp – însă înainte să moară a reuşit să dea câteva declaraţii la poliţie şi să-i identifice pe criminali.

Poliţia a arestat 16 oameni, dintre care şapte au fost implicaţi direct în uciderea fetei. Moartea fetei a declanşat proteste la nivel naţional, cu mii de oameni care au ieşit în stradă. În urma protestelor, cei 16 oameni au fost judecaţi, iar în această săptămână au primit sendinţa – toţi cei 16 au fost condamnaţi la moarte. Printre cei condamnaţi se numără două colege de clasă care au luat parte la uciderea lui Nusrat, şi trei profesori care au pus la cale assasinatul. De asemenea, printre cei condamnaţi se numără directorul şcolii, care a ordonat din închisoare uciderea fetei, şi doi politicieni locali influenţi. Este cel mai rapid proces pe o astfel de speţă din Bangladesh – în condiţiile în care speţele de acest fel trenează, de regulă, timp de mulţi ani sau sunt până la urmă închise fără vreo concluzie.

Se pare că Nusrat nu este deloc singura victimă de acest fel – foarte multe femei sunt abuzate sau violate în Bangladesh, dar nu îndrăznesc să vorbească despre asta sau să depună plângere, de frică. Poliţia nu investighează, de obicei, aceste acuzaţii, iar femeile care vorbesc sunt adesea bătute, violate sau chiar ucise. Numărul oficial de violuri raportate în Bangladesh, în 2018, este de 940. Dar numărul victimelor este în realitate mult mai mare. 

Citiţi şi:

Asia Bibi: Curtea supremă din Pakistan anulează pedeapsa cu moartea pentru femeia creştină condamnată pentru blasfemie – link aici

Asia Bibi: Guvernul pakistanez o opreşte pe femeia creştină să părăsească ţara; decizia ar echivala cu „condamnarea ei la moarte“ – link aici

El Mundo: „Româncele, printre cele mai frecvente victime ale traficului de persoane”. Care este amploarea fenomenului? – link aici

Când România devine un Mexic sau o Columbie. Va fi sacrificiul Luizei şi al Alexandrei un semnal de trezire? – link aici

Mărturii şi date şocante despre sclavia albă şi despre reţelele de prostituţie din România – link aici

Cazul criminalului din Caracal şi amploarea fenomenului traficului de carne vie – link aici