Asociaţia Ad Astra atrage atenţia asupra lipsei de transparenţă a Agenţiei Spaţiale Române

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
rosa

România este membră a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) din decembrie 2011 şi conform Legii 262/2011contribuţia financiară a României se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului-Autoritatea Natională pentru Cercetare Stiintifică, în limita prevederilor bugetare aprobate.

Agenţia Spatială Romană (ROSA) este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului dintre România şi ESA.

Contribuţia României la ESA este de două tipuri: fixă şi pentru programe (opţională). În cazul contribuţiei opţionale România stabileşte la ce programe opţionale participă şi cît contribuie (conform metodologiei Convenţiei ESA).

Astfel, Contribuţia României la programele opţionale ESA începînd cu anul 2013 este: 
-8.104.000 euro pentru anul 2013, HG nr. 830/2013; 
-14.665.000 euro pentru anul 2014, HG nr. 1146/2014; 
-15.411.142 euro + 2.800.000 euro pentru anul 2015, HG 1146/2014 şi HG 1018/2015; 
-18.943.000 euro pentru anul 2016, HG nr. 799/2016; 
-22.812.422 euro în anul 2017, nu a fost achitată; 
-34.563.549 euro pentru anul 2018, nu a fost achitată; 
-37.265.847 euro pentru anul 2019, nu a fost achitată.

În mod normal o creştere a fondurilor cu 460 % alocate cercetării într-un domeniu atît de important cum este cel al ştiinţelor şi tehnologiilor spaţiale şi într-o perioadă atît de scurtă de timp ar trebui salutată. Din păcate cercetătorul român interesat în a accesa aceste fonduri se loveşte de o lipsă totală de transparenţă din partea ROSA. Deşi pe site-ul ROSA (aici) poate fi găsită o scurtă prezentare a programelor opţionale ESA la care România participă acesta din păcate nu conţine:

  • Pachetele de informaţii şi ghidurile aplicantului;
  • Linkuri la paginile de web unde informaţiile relevante sunt disponibile posibililor aplicanţi; 
  • Ghidurile/regulamentele în baza cărora se face evaluarea proiectelor;
  • Lista evaluatorilor folosiţi în cadrul acestor programe, defalcate per competiţie;
  • Lista tuturor proiectelor care au fost depuse începând de la lansarea programelor în România, împreună cu punctajele primite la evaluare;
  • Lista proiectelor finanţate, împreună cu numele directorului de proiect, durata fiecărui proiect şi sumele contractate pe fiecare proiect începând de la lansarea programelor.

În data de 27.02.2020 Asociaţia Ad Astra a făcut o cerere de informaţii de interes public pentru a obţine aceste informaţii în cazul unui singur program opţional (Suport ştiinţific PRODEX). Ca urmarea a răspunsului evaziv al ROSA (link răspuns) ne-am adresat conducerii ESA în speranţa unor clarificări. Răspunsul d-lui Michel Lazerges, Head of the PRODEX OFFICE (link răspuns ESA) arată fără echivoc că informaţiile cerute trebuie puse la dispoziţie de către partea română. Mai mult, contrar celor menţionate de către ROSA se precizează clar că „… biroul PRODEX nu selecţionează activităţile ce vor fi implementate; PRODEX implementează activităţi susţinute de către Statele Participante.” ceea ce arată că selecţia proiectelor ce urmează să fie implementate este făcută de către partea română (ROSA).

În condiţiile în care cercetarea din România primeşte unul dintre cele mai mici bugete din EU ca procent din PIB alocarea unor sume consistente fără un minim de transparenţă contravine oricăror norme de bună guvernanţă şi contribuie la demoralizarea cercetătorilor performanţi. Pentru comparaţie trebuie menţionat că sumele alocate programelor opţionale ESA în ultimii 5 ani le depăşesc pe cele alocate proiectelor de Burse Postdoctorale (PD), Tinere Echipe (TE) şi Proiecte Complexe Exploratorii (PCE) în aceeaşi perioadă de timp.

Ca urmare, Asociaţia Ad Astra doreşte să atragă atenţia asupra lipsei de transparenţă a ROSA şi face o nouă cerere de informaţii de interes public (aici) către aceasta pentru punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor relevante (vezi punctele 1-6 de mai sus) privind TOATE programele opţionale ESA:
a) Lansatoare (Launchers),
b) Observarea pământului (Earth observation),
c) Zborul uman în spaţiu (Human space flight),
d) Navigaţie (Navigation),
e) Tehnologie (Technology),
f) Telecomunicaţii şi aplicaţii integrate ARTES (Telecomunications and integrated
applications ARTES),
g) Programe de securitate (Security related programmes – Space situational
awareness SSA),
h) Suport ştiinţific PRODEX (Science support PRODEX).

Având în vedere că nota de fundamentare a unui HG (aici) privind plata celor aproape 96 de milioane de euro restante, reprezentând contribuţia României la programele opţionale ESA pentru anii 2017, 2018 si 2019 se află în atenţia publică, considerăm că ROSA trebuie să facă dovada unei minime transparenţe pentru a risipi orice dubii privind alocarea discreţionară a acestor fonduri.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite