Articole scrise de Deutsche Welle

Însemnări ale președintelui rus Vladimir Putin se regăsesc în Cărțile de Aur din unele orașe germane. Ar trebui ele să rămână acolo sau să fie şterse? Cum procedează primarii?

De ce mulți români nu știu că Rusia este inamicul României? Pentru că românii nu-și cunosc istoria? Sau poate că, pur și simplu, frica de război îi face să pună pacea mai presus de justiție și morală?

Francesco Gullino, sau Agentul Piccadilly, a fost presupusul asasin al disidentului bulgar Georgi Markov. Dar cine l-a cunoscut cu adevărat pe Gullino? I-a păcălit chiar și pe cei ce l-au plătit?

Vladimir Putin de ieri nu mai este cel de azi și a devenit paranoic, spune fostul șef al NATO, Lord Robertson.

Planul Rusiei de plasare a Moldovei sub controlul său politic, militar și economic până în 2030 apare într-un document secret al Kremlinului, în posesia căruia a intrat un consorțiu internațional de jurnalişti.

Handelsblatt: ”Moscova caută să destabilizeze fosta republică sovietică prin restricționarea livrărilor de energie și prin orchestrarea de proteste. Situația economică a multora dintre locuitori este gravă”.

Politicienii pro-ruși încearcă să bagatelizeze reușita polițiștilor în anihilarea unei grupări coordonate de FSB pentru destabilizarea țării. SUA și UE abordează amenințările la adresa Moldovei la cel mai înalt nivel.

Centrala nucleară din Zaporojie a fost în repetate rânduri periclitată de rachete trase de ruşi de la debutul invaziei. Tirurile au produs noi întreruperi de curent, care ar putea avea consecințe periculoase.

În urmă cu mai bine de zece ani, într-o conferință susținută la București, strategul american George Friedman îndemna România să-și cumpere tancuri, explicând importanța acestor mașini clasice în cazul războiului modern.

Salarii egale pentru aceeași muncă - un lucru la care multe femei pot încă doar să viseze. De ce continuă femeile în Germania să fie plătite mai prost decât bărbații și cum se pot schimba lucrurile?

Social-democrații nu sunt deciși să preia conducerea guvernului peste două luni, când le vine rândul, și au în vedere diferite scenarii, în așa fel încât să obțină cât mai multe locuri în viitorul parlament.

Ziarul german TAZ: La împlinirea unui an de când a eliberat câinii războiului, Rusia a răspândit o sumedenie de dezinformări. Presupusa provocare planificată în Transnistria nu s-a materializat.

Refugiații sunt primiți cu brațele deschise de comunitatea parohială a ucrainenilor din București. Slujbele se țin la o bisericuță din lemn, care nu aparține însă comunității.

Premierul slovac în exerciţiu, Eduard Heger, vrea să trimită avioane de luptă MiG-29 în Ucraina, dar pentru moment Constituţia şi opoziţia par să-i stea în cale.

Bucureștiul nu vrea să-i aducă pe maghiari de partea sa, iar când diplomația română a spus că nu și-a dat acordul pentru derularea pe mai departe a investițiilor ungare în vestul țării se înțelege că ele vor fi blocate.

Singurul operator aerian low-cost din Republica Moldova, „Wizz Air”, a anunțat subit că își suspendă toate zborurile spre și din Chișinău, începând cu 14 martie.

România este gata să sprijine Chișinăul „în orice scenariu”, dar nu e destul de clar dacă și moldovenii vor să fie ajutați.

La un an de la debutul invaziei ruse, Ucraina se apără în continuare cu îndârjire. Este şi meritul preşedintelui ei, Volodimir Zelenski, care i-a surprins pe toţi - cu precădere pe agresor.

România și Ungaria, vecini direcți ai Ucrainei, sunt țări afectate în mod deosebit de războiul care durează de un an. Dar și altele mai îndepărtate, precum Bulgaria și Grecia, resimt efectele.

O nouă carte a veteranului Wagner Marat Gabidullin apare zilele acestea în Franța. Într-un interviu DW, fostul mercenar povestește despre fostul său șef Prigojin și explică de ce trupele nu sunt de fapt o armată privată.

Rusia suspendă discuţiile vizând limitarea armelor atomice. Este un mesaj distructiv. Simptomatic pentru ce are de spus lumii preşedintele rus, consideră Christian F. Trippe.

România trebuie să se hotărască dacă sunt mai importante neînțelegerile de pe axa București-Kiev sau dacă prioritatea trebuie să fie susținerea necondiționată a Ucrainei în războiul de apărare pe care-l duce cu Rusia.

Retragerea titlului de doctor honoris causa al Universității din București criminalului de război Ion Antonescu a fost aprobată cu o „majoritate zdrobitoare“, au scris unii jurnaliști.

Parlamentul de la Chișinău a învestit joi un nou guvern cu votul a 62 de deputați pro-europeni – prioritățile fiind protejarea în fața obsesiei lui Putin de a destabiliza ţara și începerea negocierilor de aderare la UE.

Turcia blochează aderarea Suediei la NATO. Poate Varşovia să medieze? Cele două ţări cultivă bune relaţii de mult timp şi premierul polonez promite să-şi exercite influenţa asupra Ankarei.

Ambasada Rusă din România a pregătit terenul înaintea devoalării planului Moscovei de destabilizare a R. Moldova, iar discursul antioccidental de la marile televiziuni de știri lucrează subliminal în favoarea Moscovei.

La Chișinău guvernul se schimbă din rațiuni strategice, în vreme ce la București, înaintea rotativei, nici măcar principiile nu sunt luate foarte în serios.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a desemnat pe consilierul său pe securitate, Dorin Recean, în funcția de prim-ministru, după ce Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție cu câteva ore în urmă.

Țara se scufundă în abuzuri de tot felul în vreme ce puterea își face zid legislativ pentru a se apăra de viitoare proteste.

Aurora Liiceanu, cunoscută scriitoare și cercetătoare de la Institutul de Psihologie al Academiei Române, explică pentru DW de ce e atât de dificilă în România relația femeilor cu politica.

Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara departe de război.

Implicarea ministrului Justiției într-un dosar penal aflat pe masa instanței demonstrează că în România democrația continuă să fie disfuncțională și că accesul politicienilor în dosare nu e doar folclor.

Pentru prima dată, o întâlnire a liderilor UE cu cei dintr-o țară candidată are loc într-o zonă de război. Summitul vrea să transmită un mesaj clar de sprijin și să ofere ucrainenilor un imbold moral.