Articole scrise de Deutsche Welle

Rusia şi Turcia au relaţii ambivalente. Cu toate acestea, Moscova încearcă să sprijine conducerea de la Ankara. Fiindcă în iunie în Turcia vor avea loc alegeri - şi noul preşedinte ar fi bine să rămână acelaşi.

Au apărut indicii care prevestesc o nouă ofensivă rusă în Ucraina. De aceea oficiali ucraineni şi experţi ruşi se aşteaptă la o a doua mobilizare în Rusia. Când ar putea ea să înceapă?

O echipă de jurnaliști din R. Moldova a documentat fragmente din viața a peste 40 de lucrătoare sexuale din diferite orașe. Ele sunt pe cont propriu și nu pot cere ajutorul poliției, activitatea lor fiind ilegală.

Rotativa, acest instrument care asigură perpetuarea la putere a intereselor personale sau de grup și ignorarea celor naționale, ar putea fi suspendată prin înțelegeri subterane transpartinice.

După luni de ezitări, Germania şi SUA vor să livreze Kievului transportoare blindate. Începutul l-a făcut Franţa prin aprobarea livrării unor tancuri de recunoaştere. Despre ce tipuri de arme este vorba?

Republica Moldova este stat candidat pentru aderare la UE. Moldova va deveni membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu, susține Maia Sandu. Fără a soluționa problema transnistreană, Moldova nu poate adera însă la UE.

Liderii politici de la București nu au reușit să convingă Ucraina să dea mai multe drepturi minorității române din Bucovina de Nord. Nici nu era momentul, fiindcă altele sunt prioritățile acum.

Am intrat în anul 2023 cu speranța că războiul din Ucraina se va termina în curând. Însă discursul lui Putin de revelion, imprimat, se spune, într-o unitate militară, la Rostov pe Don, nu lasă loc de optimism.

Ministrul Educației, Ligia Deca, fostul consilier prezidențial care a conceput programul președintelui Iohannis „România Educată“, nu are nici o obiecție față de proiectele Legilor Educației făcute pe picior de Cîmpeanu.

„Parchetul European e pregătit să incrimineze prin legislația europeană încălcarea sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși“, a declarat recent Laura Codruța Kövesi.

De când s-a dat, în septembrie, ordinul de mobilizare parțială, sute de mii de ruși, bărbați dar și femei, și-au părăsit țara. O parte au căutat refugiu în Germania. DW a vorbit cu unii dintre ei.

Legea Securității Cibernetice a trecut prin filtrele parlamentare păstrându-și filosofia inițiatorilor care urmăresc controlul rețelelor sociale și militarizarea spațiului virtual.

Republica Moldova își pregătește ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI) controlată de Rusia. Chișiunăul a boicotat și ultimul summit al acestei organizații, care are loc în aceste zile la Sankt-Petersburg.

În pandemie, neajunsurile din Republica Federală au făcut străinătatea să se întrebe ce se petrece cu Germania. Problemele, grave și deloc puține, au revenit. O incursiune într-o țară aflată la limită.

SRI a declasificat fără să pună în context 13 volume de documente despre ce făcea Securitatea în decembrie 1989. Detalii multe care sugerează lipsa de profesionalism și degringolada din ultima perioadă a dictaturii.

Livrarea de rachete Patriot nu este singurul rezultat al vizitei preşedintelui Zelenski la Washington. S-au emis şi semnale politice în direcţia Moscovei. Important este şi un alt aspect.

Ne plângem de votul împotrivă al Austriei, dar nu ne întoarcem în urmă cu 15 ani pentru a vedea corupția din ministerul de Interne, impotența miniștrilor de Externe, lipsa crasă de profesionalism a politicienilor.

Anul 2022 a stat sub semnul războiului Rusiei în Ucraina. Un an în care ne-am pus la modul serios problema: a fi sau a nu fi Republica Moldova ca stat liber, democratic și european.

„România este o țintă predilectă a dezinformărilor Kremlinului”, potrivit site-ului Ministerului Apărării. Rezistența românilor în fața propagandei anti-occidentale pare să scadă.

Revoluția în direct: „Gărzile muncitoreşti care au armament în dotare sunt rugate să vină în sprijinul armatei de la televiziune, ceilalţi, care nu au, să-şi procure şi să vină aici în ajutor“ (23.12.1989).

România se repliază lent și nu are încă soluții de recompunere după eșecul aderării la Spațiul Schengen.

În dosarul Schengen nu trebuie puse la zid doar deciziile Austriei și Olandei, mai mult decât discutabile, ci și politica internă și externă a României calibrate după chipul și asemănarea unei clase politice corupte.

Este un scandal de primă mărime, reputaţia este ruinată. O vicepreşedintă a Parlamentului şi prietenii ei au făcut contra cost PR pentru Qatar. Instituţia trebuie să lupte acum pentru autoritatea sa morală.

De la începutul războiului rusesc împotriva Ucrainei, Ungaria a blocat în mod repetat ajutorul UE pentru această țară. Nimic nou sub soare. Ucraina a fost mult timp ostaticul politicilor lui Viktor Orban.

Presa de limbă germană, inclusiv cea din Austria, tratează într-un registru în general critic decizia Austriei de a respinge aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Rusia îşi înteţeşte atacurile asupra infrastructurii civile a Ucrainei. La începutul iernii, sute de mii de oameni au rămas fără încălzire şi curent. Reporterul DW Jan-Philipp Scholz a stat de vorbă cu unii dintre ei.

Oricine se uită pe hartă știe că România nu se află pe "Ruta Balcanică" a migrației. Oficialii austrieci știu și fără să se uite, dar au nevoie de un motiv pentru a respinge candidatura României pentru Schengen.

Marea coaliție nu se rupe, dar nici nu duce țara înainte. Trei sferturi dintre români consideră că România merge pe un drum greșit, iar AUR profită cât poate de neînțelegerile și greșelile din arcul de guvernământ.

Bucureștiul are nevoie de o strategie inversă celei folosite de Budapesta din 2011, de când a adoptat „Cadrul strategic al politicii naționale”, dacă vrea să inverseze trendul pe care se află comunitatea maghiară.

Un Muzeu al Comunismului trebuie să ne arate întregul: victimele, demnitarii politici, torționarii închisorilor comuniste, securiștii și milițienii criminali și oamenii „simpli“ care au colaborat cu regimul totalitar.

Armata rusă ar cam avea nevoie de o pauză pe frontul din Ucraina. Ceea ce oferă șanse armatei ucrainene - căreia îi trebuie mai multă muniție pentru a le valorifica.

Guvernul federal a decis să scadă la 19 grade temperatura maximă la locul de muncă. O decizie pripită? Fiindcă deja este clar că mulţi angajatori şi angajaţi trebuie să dea căldura mai tare.

În războiul din Ucraina este vorba de mai mult decât de libertatea marii ţări din vecinătatea Rusiei. Şi de aceea, Ucraina are nevoie în continuare de sprijinul vestului, consideră Miodrag Soric.