VIDEO Facebook-ul de altădată: grajdul în care tinerii aflaţi în cautarea perechii intrau să... socializeze
0Cum se distrau şi, mai ales, cum se cunoşteau tinerii în perioada în care creatorii reţelelor de socializare nici măcar nu se născuseră: dansau cât îi ţineau picioarele iar apoi intrau într-un grajd, unde îşi stabileau întâlniri cu cei ce le erau pe plac.
O lume din păcate dispărută, dar al cărei farmec răzbate şi azi prin vocile celor care au trăit în acele vremuri, face obiectul unor cercetări făcute în ultimii ani de specialişti din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău: lumea satului tradiţional românesc. O expoziţie vernisată săptămâna aceasta la Muzeu, redând instantanee surprinse de cercetătorii Camelia Burghele, Olimpia Mureşan, Marin Pop şi Szabo Attila în teren, a prilejuit o întâlnire cu câteva dintre ”sursele” acestei cercetări - câteva femei din Ciumărna, o localitate situată în apropiere de Zalău, care au vorbit despre lumea în care s-au născut şi au crescut ele.
”Părinţii noştri o ştiut să se gospodărească fără salarii mari, fără pensii mari şi o trăit destul de bine şi foarte sănătos. Pâinea asta cea de toate zilele noi o mâncam numai de sărbători. În rest, mâncam pâine învăluită (amestecată), grău cu mălai. Şi astăzi se poate trăi din pământ - mai modest, fără atâta lux, dar cu muncă şi trudă. Păcatu-i că tinerii noştri nu vor să muncească, aşteaptă să-i ţină părinţii, să le dea bunicii pensioara lor şi ei să stea în bar. Nu pot io să le dau lecţii la părinţii, dar ar trebui să se lupte să-i ia pe prunci din faţa televizorului, să-i mai mâne cu vaca la păscut. Dar nici vaci nu mai sunt. Sunt maşini în fiecare curte, dar vaci nu sunt - ala-i un mare necaz. Că pământul la ţara întotdeauna o rodit - de acolo am trăit noi. Dar dacă unu nu l-a lucra, altul nu l-a lucra, atunci de unde mâncăm”, şi-a început incursiunea în trecut, cu permanente trimiteri către prezent, Ileana Graţiana Pop, una dintre femei.
La rugămintea etnografului Camelia Burghele, ea a vorbit, apoi, despre felul în care se distrau tinerii din satul tradiţional sălăjean, povestind despre ”danţul la şură” şi despre cum veneau feciorii dintr-un sat vecin, Moigrad, pentru a... socializa cu fetele din Ciumărna într-un grajd (”poiată”) de lângă ”şura danţului”. (VIDEO).
Demersul cercetătorilor Muzeului Judeţean urmăreşte fondarea unei arhive multimedia care să surprindă, cât încă mai este posibil, trăsăturile şi specificul satului tradiţional, aflat pe... cale de dispariţie dacă nu cumva a dispărut deja. ”Regimul comunist şi lunga perioadă de construire a ”omului nou, multilateral dezvoltat” a condus, indubitabil, la modificări strucutrale şi vizibile glisări metalitare în zona ruralului românesc. Mulţi ţărani ”din tată-n fiu” s-au trezit, peste noapte, muncitori, iar satele au început să se ”orăşenizeze, fenomen cunoscut în disciplinele sociale drept ”urbanizarea ruralului”; desfiinţarea proprietăţii private asupra pământului şi politica agrară agresivă a regimului comunist au generat fenomene spciale, aconomice şi culturale care sunt receptate drept cele mai nefaste urmări ale procesului de colectivizare forţată”, explică etnologul camelai Burghele contextul în care a început degradarea satului tradiţional românesc.
Toatele cercetările din teren ar urma să fie cuprinse, pe parcurs, în monografii ale localităţilor studiate, fiind publicate deja, spre exemplu, monografiile localităţilor Bobota şi Peceiu.