Testul Babeş-Papanicolau, procedura care salvează vieţi. În ce constă şi la ce vârstă este recomandat
0Testele de screening sunt extrem de valoroase întrucât pot detecta eventuale probleme de sănătate înainte ca acestea să evolueze în afecţiuni greu de tratat şi vindecat. Este şi cazul screeningului pentru cancerul de col uterin, unul dintre testele relevante în acest sens fiind testul Papanicolau sau Babeş-Papanicolau, cum mai este el denumit în România.
Testul Babeş-Papanicolau, care identifică precoce celulele anormale de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase, poartă numele a doi importanţi oameni de ştiinţă: românul Aurel Babeş şi grecul Georgios Papanikolaou.
Cei doi au lucrat independent unul faţă de celălalt. În 1927, profesorul Babeş, cunoscut pentru implicarea sa în lupta împotriva cancerului în România, a descris primul prezenţa celulelor canceroase pe frotiurile recoltate de la nivelul colului uterin şi a sesizat interesul utilizării metodei citologice în diagnosticul cancerului de col uterin. Concluziile cercetării lui au fost prezentate Societăţii Române de Ginecologie şi, mai apoi, publicate într-o revistă medicală din România, iar un an mai târziu, în una din Franţa.
În 1928, la un an după descoperirea făcută de specialistul român, morfopatologul grec Georgios Papanikolaou a prezentat şi el aceeaşi metodă de diagnostic citologic, independent de Babeş.
La nivel internaţional, această procedură este cunoscută doar după numele medicului grec, drept PAP-test sau testul Papanicolau, fiind utilizată în toată lumea pentru detecţia şi prevenirea cancerului cervical şi a altor boli ale aparatului reproducător feminin.
În România, din 2012 se derulează programul de screening pentru cancerul de col uterin, ce vizează testarea Babeş-Papanicolau a femeilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, indiferent dacă sunt sau nu asigurate. Examenul se face gratuit, o dată la cinci ani.
"Testul Babeş-Pananicolau este neinvaziv, nedureros. Practic sunt recoltate celule de la nivelul colului uterin, care se întind pe o lamă - se numeşte frotiu. Aceste frotiuri ajung, mai apoi, la laboratoarele de anatomie patologică, unde sunt colorate şi interpretate rezultatele. Această analiză este foarte importantă deoarece poate să depisteze leziuni de la nivelul colului uterin înainte ca acestea să devină canceroase. Este vorba, practic, de leziuni precursoare sau incipiente", explică Lavinia Butiri, asistent medical în cadrul Secţiei Anatomie Patologică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău.
Citiţi şi:
Tuberculoza, o boală care poate ucide. Simptomele care trebuie să te trimită la medic