Poetele care au recreat universul copilăriei. Cele mai cunoscute creaţii în versuri
0Gâze, pisici, vulpi, păsări, miei, iepuraşi şi alte vietăţi, colţuri de natură, copii, părinţi şi bunici compun fascinanta lume a copilăriei pe care o oglindesc în versuri cei mai cunoscuţi exponent al literaturii române pentru copii.
Elena Farago şi Otilia Cazimir sunt două dintre cele mai cunoscute autoare de versuri pentru copii, care au reuşit cu multă gingăşie şi emoţie să recreeze universul senin al copilăriei.
"Căţeluşul şchiop", "Gândăcelul", "Motanul pedepsit" ori "Bondarul leneş" sunt doar câteva dintre titlurile poeziilor care au fermecat copilăria multora dintre noi şi care poartă semnătura uneia dintre cele mai renumite poete românce: Elena Farago. Născută Paximede, în 29 martie 1878, la Bârlad, Elena Farago a debutat în viaţa literară în 1898, cu un reportaj pe care l-a semnat cu pseudonimul "Fatma", pentru ca patru ani mai târziu, la îndemnul prietenului său, Nicolae Iorga, să publice prima ei poezie în ziarul "România Muncitoare". Cel dintâi volum de poezii intitulat simplu "Versuri" a văzut lumina tiparului în 1906; a fost laureată de către Academia Română cu Premiul "Adamachi" pentru volumele "Şoapte din umbră" şi "Traduceri libere", iar apoi pentru volumele "Şoaptele amurgului" şi "Din traista lui Moş Crăciun", apărute în 1920. Elena Farago a avut contribuţii deosebite în ceea ce priveşte literatura pentru copii şi tineret patronând de asemenea şi revista educativă "Prietenul Copiilor".
A scris literatură pentru copii, majoritatea volumelor fiind în versuri: "Pentru copii" (I, 1913; II, 1920), "Copiilor" (1913), "Din traista lui Moş Crăciun" (1920), "Bobocica" (1921), "Să nu plângem" (1921), "Să fim buni" (1922, proză), "Ziarul unui motan" (1924, proză), "Într-un cuib de rândunică" (1925, proză), "A ciocnit un ou de lemn" (1943), "Într-o noapte de Crăciun" (1944), "4 gâze năzdrăvane" (1944).
S-a stins din viaţă în 1954, la Craiova, după o lungă suferinţă.
Poeta sufletelor simple
Supranumită "poeta sufletelor simple" şi cunoscută în special datorită versurilor pentru copii, Otilia Cazimir, pe numele său adevărat Alexandrina Gavrilescu, s-a născut în 12 februarie 1894, în judeţul Neamţ, fiind o scriitoare, poetă, traducătoare şi publicistă româncă. A debutat cu poezie, în anul 1912, în revista "Viaţa românească", pentru ca în 1919 să publice prima proză, în "Însemnări ieşene". A fost "botezată" Otilia Cazimir de către Mihail Sadoveanu şi Garabet Ibrăileanu, cei care conduceau revista în care şi-a făcut debutul.
Poezii precum "Moş Andruşca", "De pe-o bună-dimineaţa", "Fetiţa alintată", "Puişorul cafeniu", "Vulpea cizmăriţă" a încântat multe generaţii de copii. Pentru bogata sa activitate literară - a publicat aproape 60 de volume de poezii - Otilia Cazimir a primit numeroase premii şi distincţii, printre care Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928) sau Premiul Naţional pentru Literatură (1937).
A murit în 1967, la vârsta de 73 de ani.
Mai puteţi citi:
Scriitoarea oarbă şi surdo-mută, femeia care a învins întunericul şi tăcerea şi a schimbat destine