FOTO Povestea Mărţişorului: de la moneda de aur sau argint de altădată, la Hannah Montana din zilele noastre

Locul mărţişoarelor "trendy", cu Hannah Montana, cu Barbie ori cu alt personaj adulat de copii, a fost luat ieri, preţ de câteva ore, de mărţişoare tradiţionale, făcute multe dintre ale aproape ca pe vremuri. Ele au fost oferite spre vânzare în cadrul celei de-a doua ediţii a Târgului de mărţişoare tradiţionale, organizat de Consiliul Judeţean Sălaj şi Centrul de Cultură şi Artă.

"Când eram copil, îmi făceam singură mărţişoarele. Era o tradiţie ca fetele să facă mărţişăare şi să le dea la băieţi", povesteşte meşterul popular Ileana Graţiana Pop, prezentă la târgul desfăşurat ieri la Consiliul Judeţean. Ea spune că mărţişoarele făcute în gospodăriile româneşti conţineau, în mod obligatoriu, lână.

"Dacă cineva avea lână la mărţişor, asta însemna că avea acasă animale, deci aveau carne, lapte - într-un cuvânt aveau ce le trebuie. Aşa că lâna era semn de bunăstare", explică ea. Pe lângă lână, mărţişoarele aveau, la început, o monedă de aur sau de argint. Monedele au fost înlocuite, în timp, cu o mărgea colorată. Aşa arătau, ieri, şi mărţişoarele aduse la târg de Ileana Graţiana Pop.

Meşterul popular mai povesteşte că pe vremuri fetele purtau mărţişorul până la înflorirea trandafirului, când le scoteau şi legau şnurul (făcut tot de ele, din fire de mătase) de tulpina unui pom, iar cu moneda cumpărau caş, pentru a avea toată vara faţa albă şi frumoasă.

Chiar dacă mărţişoarele ei nu avea prea multe în comun cu tradiţiile româneşti, Kovacs Renata, elevă în clasa a XII-a la Liceul de Artă "Ioan Sima" a ieşit în evidenţă şi ea la târgul de ieri cu câteva exponate la care, după cum ne-a mărturist chiar ea, a muncit extrem de mult. Este vorba despre figurine realizate din hârtie, prin tehnica origami, rezultatul fiind de-a dreptul spectaculos.

Şi copiii din centrele de plasament din judeţ s-au străduit să vină la târg cu cele mai frumoase şi mai reuşite mărţişoare. Cei de la Complexul de Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei, spre exemplu, au cusut manual pe inimioare roşii de pânză ghiocei, rezultând un mărţişor care poate fi folosit cu succes ca ornament pentru casă.

N-au lipsit de la târg nici meşterii populari din Cizer şi Vârşolţ, prezenţi şi la prima ediţie, de anul trecut, un reprezentant al comunei Crişeni, precum şi un ceramist din Satu Mare. Sistemul de protecţie socială a fost prezent nu doar prin complexul de la Cehu, ci şi prin Centrul "Speranţa" şi cel de la Şimleu Silvaniei.