Eşti sigur că o să o iubeşti „până la adânci bătrâneţe”? Capcanele pluralului şi topul greşelilor gramaticale: chibrite sau chibrituri, robinete sau robineţi?

Formarea pluralului substantivelor reprezintă una dintre provocările limbii române, mulţi vorbitori nativi picând acest ”examen”. În această situaţie s-a ajuns din cauza originii variate a cuvintelor din limba română, care conduce şi către reguli diverse de formare a pluralului.

Cu toate că, în ultima perioadă, dată fiind folosirea la scară mare a pluralelor greşite, lingviştii tind să fie mai permisivi şi să accepte ca fiind în regulă ambele forme (şi cea corectă, şi cea aşa-zis greşită), există câteva situaţii de greşeli flagrante şi frecvente, care nu pot fi trecute cu vederea.

Una dintre cele mai întâlnite greşeli de acest tip apare la formarea pluralului substantivului nivel. Forma corectă este niveluri, nicidecum nivele, aceasta din urmă putându-se folosi doar atunci când ne referim la pluralul substantivului nivelă, un aparat folosit în topografie.

Alte cuvinte uzuale folosite frecvent greşit la plural:
- chibrit, care la plural devine chibrituri, nu chibrite;
- jantă (componentă a roţilor de la maşină), la plural jante, nu jenţi;
- festival, cu forma corectă la plural festivaluri, nu festivale;
- aragaz, cu forma de plural aragazuri, chiar dacă unii dau corectă şi forma aragaze;
-telecomandă are ca plural telcomenzi, nu telecomande;
- bătrâneţe, cu forma de plural bătrâneţi, nu bătrâneţe (prin urmare, expresia celebră, forma corectă, este ”până la adânci bătrâneţi”, nu ”până la adânci bătrâneţe”).

Lingvistul Gligor Gruiţă explică, în cartea sa ”Gramatica normativă”, că o categorie aparte de pluraluri greşite derivă din intrarea în limba română a unor termeni tehnici. Este cazul termenilor acumulator, adaptor, amortizor, robinet şi altele care sunt folosite la plural când ca şi substantive masculine (acumulator, acumulatori), când ca şi substantive neutre (acumulator, acumulatoare). Profesorul spune că varianta recomandată este forma neutră, ca în exemplele:
- acumulatoare (nu acumulatori)
-amortizoare (nu amortizori)
-adaptoare (nu adaptori)
-elemente (nu elemenţi)
-robinete (nu robineţi)
-suporturi (nu suporţi).

Lingvistul atrage atenţia că sunt şi substantive care au două forme acceptate la plural, cu precizarea că prima formă (prezentată mai jos) este cea prioritară, recomandabilă:
-debuşeuri/debuşee
-chipie/chipiuri
-hamacuri/hamace
-monoloage/monologuri
-rastele/rasteluri
-tuneluri/tunele şi altele.

Există şi substantive care au două forme corecte de plural, fiecare formă având, însă, un cu totul alt sens:
-arc: arcuri (armă, resort); arce (la geometrie);
-ghiveci: ghivece (de flori); ghiveciuri (mâncare);
-cămin: căminuri (sobă, vatră); cămine (instituţii) şi altele.

Vă mai recomandăm:

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi