Cum a fost înfiinţat, într-un oraş cu mai puţin de zece evrei, primul Muzeu al Holocaustului din România
0La Şimleu Silvaniei, în judeţul Sălaj, funcţionează primul - şi, deocamdată, singurul - Muzeul al Holocaustului din România. El a fost amenajat în frumoasa sinagogă a orăşelului cu numai 15.000 de locuitori, singurul edificiu de acest fel salvat de la distrugere în Sălaj.
În sinagoga din centrul oraşului, construită de comunitatea evreiască în anul 1876, funcţionează din 2005 Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord. Ideea unui astfel de loc care să amintească de ororile petrecute în Transilvania şi nu numai în timpul celui De-al Doilea Război Mondial i-a aparţinut medicului Alexander Hecht din New York, fiu al unor supravieţuitori ai Holocaustului, Zoltan şi Ştefania Hecht, originari din Nuşfalău. Directorul muzeului, Daniel Stejeran, spune că intenţia iniţială a fost de salvare a sinagogii, abia ulterior punându-se problema găsirii unei utilităţi pentru clădirea restaurată, în contextul în care comunitatea evreiască din oraş este pe cale de dispariţie.
Odată decizia luată, au fost înfiinţate Jewish Architectural Heritage Foundation din America, condusă de Adam Wapniak, un arhitect originar din Brooklyn, şi Alexander Hecht, respectiv Asociaţia Memorială „Hebraica” Nuşfalău, originar din Brooklyn. Cele două organizaţii au lansat o campanie puternică de strângere de fonduri, graţie căreia în anul 2004 au început lucrările de restaurare ale sinagogii. Lucrările au fost finalizate un an mai târziu, astfel că Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord a putut fi deschis, oficial, în 11 septembrie 2005.
Locul unde elevii şi profesorii învaţă din greşelile trecutului
Principalul rol al muzeului este - după cum subliniază şi Daniel Stejeran - acela de a educa tânăra generaţie în spiritul umanităţii şi toleranţei, astfel încât tragedii de genul celor ce au avut loc prin holocaust să nu mai cunoască istoria omenirii. "Organizăm anual două proiecte internaţionale, sub forma unor seminarii şi conferinţe pe tema predării istoriei holocaustului. Avem parteneri din Israel, Statele Unite ale Americii şi România. Pentru elevii şi profesorii din zonă organizăm şi ne implicăm în multe alte proiecte ce au acest scop, de cunoaştere a istoriei holocaustului", explică el.
Despre "ghetoizarea" şi deportarea evreilor din Transilvania de Nord
Din 2014, când s-au împlinit 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, muzeul din Şimleu are şi o nouă expoziţie, dedicată "ghetoizării" şi deportării evreilor de aici. Cei mai mare comunitate era la Şimleu Silvaniei, unde trăiau 1.580 de evrei. Începutul sfârşitului comunităţii din Şimleu a fost marcat de debutul celui de-ai doilea război mondial, care le-a închis afacerile. A urmat, apoi, Holocaustul, prin care au fost exterminaţi aproximativ 90 la sută din evreii din oraş.
Elly Berkovits Gross a supravieţuit iadului de la Auschwitz FOTO Adevărul
Puţinii care au supravieţuit (aproximativ 1.200 din tot judeţul) şi s-au întors, după încheierea războiului, la Şimleu, şi-au găsit proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. O bună parte a plecat spre SUA ori spre state din Europa. Cei mai mulţi au plecat în 1968 în Israel, când regimul comunist a creat o breşă legislativă care a permis acest lucru. Aşa se face că, astăzi, în Sălaj mai trăiesc doar 50 de evrei, dintre care zece sunt la Şimleu Silvaniei.
În Şimleu mai trăiesc azi mai puţin de 10 evrei FOTO Adevărul
Vă mai recomandăm:
FOTO Poveste de iubire în vremea Holocaustului