Scandalul spitalului privat construit în curtea unui spital public: acuzaţii grave între investitor şi autorităţi. Judecătorii s-au opus continuării lucrărilor

În curtea Spitalului Municipal de Urgenţă ”Elena Beldiman” Bârlad a fost construit un spital privat pe patru etaje, însă lucrările, deşi aproape finalizate, au fost sistate de mai bine de un an, investitorul şi municipalitatea acuzându-se reciproc de ilegalităţi.

Investitorul privat, societatea Axa Optic, a înaintat Tribunalului Vaslui o acţiune prin care solicită emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se permită efectuarea unor lucrări de conservare, prin care să se protejeze imobilul. 
Primăria Bârlad a refuzat să prelungească autorizaţia de construcţie, invocând o serie de ilegalităţi, astfel că în 2017 lucrările la spitalul privat au fost sistate. Municipalitatea a acuzat că fostul primar ar fi eliberat autorizaţia cu încălcarea normelor, iar investitorul ar fi ridicat construcţia pe o suprafaţa mai mare decât cea cumpărată, extinzând lucrarea pe spaţiul public.
Primarul municipiului Bârlad a fost dat în judecată de investitor, care a solicitat instanţei să-l oblige să elibereze autorizaţia de construcţie necesară finalizării lucrării. În plus Primăria Bârlad a fost acuzată de investitorul privat că ”are interes în preluare clădirii”, pentru că spitalul municipal ar avea nevoie de mai multe spaţii pentru a nu pierde rangul de spital de urgenţă.

Judecarea litigiului civil a fost suspendată, urmare a faptului că procurorii au deschis o anchetă în acest caz.

Pe 24 septembrie, judecătorii Tribunalului Vaslui s-a pronunţat în dosarul privint emiterea unei ordonanţe preşedinţiale. Cererea a fost respinsă de instanţă, magistraţii apreciind că prin acest demers societatea Axa Optic ar încerca să finalizeze construcţia, fără a deţine autorizaţie.
Concret, investitorul privat solicitase Tribunalului încuviinţarea unor măsuri de conservare a construcţiei ”Centru Medical D+P+4E” respectiv: închiderea etanşă pe exterior cu uşi, geamuri termoizolante şi a vitrinelor/pereţi cortină; termoizolare şi hidroizolare exterioară a construcţiei; tencuire interioară şi exterioară; execuţia trotuarelor şi platformelor betonate din jurul construcţiei, finalizarea instalaţiei interioare de evacuare a apelor pluviale, asigurarea îndepărtării apei pluviale din jurul construcţiei, execuţia instalaţiei paratrăsnet şi realizarea prizei de pământ, montarea unui sistem de alarmă şi a camerelor de supraveghere.

Investitorul a invocat că măsurile de conservare sunt justificate pentru a preveni prejudiciile iminente ce urmează a surveni ca urmare a degradării construcţiei. 

De ce s-au opus judecătorii continuării lucrărilor

Tribunalul a respins solicitarea, apreciind că urgenţa trebuie să rezulte din împrejurări de fapt concrete şi nu dintr-o eventualitate sau o probabilitate. În ceea ce priveşte condiţiile referitoare la vremelnicia măsurii solicitate şi neprejudecarea fondului, judecătorii au apreciat că acestea nu ar fi îndeplinite. 

”Prin executarea acestor lucrări reclamantele pretind că se va conserva clădirea, fiind evitate degradările. Instanţa constată, potrivit fotografiilor de la fila 202-204, vol. I, că locurile prevăzute pentru ferestre sunt deja protejate. Referitor la lucrările de termoizolare şi hidroizolare, tencuială interioară şi exterioară, construcţia trotuarelor şi a platformelor betonate, asigurarea îndepărtării apei pluviale din jurul construcţiei, execuţia instalaţiei paratrăsnet şi realizarea prizei de pământ se observă că nu pot fi calificate ca fiind măsuri vremelnice întrucât în urma edificării lor acestea capătă caracter definitiv întrucât devin corp comun cu construcţia, prin această modalitate reclamantele având posibilitatea de a continua, sub aparenţa necesităţii efectuării unor asemenea lucrări, restul de lucrări pentru care nu există emisă autorizaţie de construire. În plus, consideră instanţa, că sunt greu de explicat prin raportare la caracterul urgent  şi necesar, lucrările de construcţie a trotuarelor şi a platformei betonate, tencuială, instalare paratrăsnet - al cărui scop este protejarea consumatorilor de energie”, se arată în motivarea Tribunalului Vaslui.

În plus, instanţa a precizat că montarea sistemului de alarmă şi a camerelor de supraveghere nu constituie veritabile lucrări de construcţie acestea putând fi efectuate fără obţinerea prealabilă a vreunei autorizaţii. Încuviinţând efectuarea acestor activităţi instanţa ar permite implicit şi efectuarea instalaţiilor electrice dar şi a racordului la reţeaua de energie electrică, fără aceste activităţi funcţionarea sistemelor de supraveghere fiind imposibilă. Apreciind că prin emiterea unei ordonanţe preşediniale ar permite efectuarea unor lucrări cu caracter definitiv ce ar putea fi efectuate doar în urma judecării judecării litigiului civil, suspendat, între timp, până la soluţionarea anchetei penale.

Decizia Tribunalului Vaslui, prin care s-a respins eliberarea ordonanţei preşedinţiale, a fost contestată de societatea Axa Optic, dosarul fiind înaintat Curţii de Apel Iaşi, care va pronunţa o decizie definitivă în acest caz.