Olimpic din Vaslui, după o tabără de studii în SUA: „Au un stil foarte intens de a-ţi transmite informaţiile, pentru ei totul e o joacă şi parcă sunt neobosiţi“

Tudor Sîrbu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Cuza Vodă“ din Huşi, judeţul Vaslui, a participat în această vară la la un program internaţional de ştiinţă desfăşurat în Statele Unite ale Amercii, la Universitatea Purdue din Indiana, la care au participat 24 de elevi din toate colţurile lumii.

Olimpic la Chimie, Tudor Sîrbu este unul dintre elevii de excepţie din Huşi, care reuşeşte să îmbine cu succes ştiinţa cu pasiunea pentru folclor. Încă din clasa întâi face dansuri populare, fiind membru al Ansablului folcloric ”Trandafir de la Moldova”, locul unde, după cum mărturiseşte, „se descărca de tot stresul şi a a descoperit valorile poporului român”. Asemenea multor elevi din România, Tudor intenţionează să-şi continue studiile la o universitate din Statele Unite ale Americii sau din Marea Britanie, apreciind că acolo ar avea mai multe şanse pentru a se dezvolta profesional.

 Alături de alţi colegi din clasă, Tudor a început încă din iarnă să caute programe sau tabere de vară organizate de marile universităţi ale lumii. Elevul mărturiseşte că a aflat destul de târziu despre „Summer Science Program 2017“, desfăşurat în perioada 18 iunie- 26 iulie, la care au fost selectaţi 24 de elevi din toată lumea. 

„A trebuit să răspund la nişte întrebări de tipul celor care se pun la admitere la MIT, cu răspunsuri destul de simple, nu a trebuit să scriu nimic foarte spectaculos. Am avut nevoie de două scrisori de recomandare de la profesori şi am trimis copii după diplomele de la olimpiade şi de la diferite activităţi de voluntariat. Decizia am primit-o chiar de ziua mea, pe 8 martie“, povesteşte Tudor Sîrbu.

Printre coordonatorii din SUA, o româncă

„Summer Science Program“ a fost organizat prima dată în 1959, şi până în 2016, a fost orientat numai spre astro-fizică. Principalul scop este stimularea elevilor cu potenţial, încă din timpul liceului. Anul acesta a fost introdus pentru prima dată şi programul de biochimie. Cheltuielile aferente sunt suportate în întregime de organizatori. În cazul elevului din Huşi: 5.450 de dolari, costul programului şi 500 de dolari pentru transport.

Experienţa celor 33 de zile petrecute de Tudor Sîrbu în SUA l-au convins definitiv în privinţa continuării studiilor universitare în această ţară.

„Au un stil foarte intens de a-ţi transmite informaţiile, pentru ei totul e o joacă şi parcă sunt neobosiţi. Sunt oameni foarte pasionaţi de domeniul lor şi care nu vor ezita niciodată să răspundă la întrebări, indiferent de oră. Nu au aroganţa de care am auzit de la colegii mai mari că o au profesorii universitari în România. Din nefericire, am întâlnit şi la mine în liceu exemple de genul acesta. Acolo, pur şi simplu te tratează de la egal la egal şi fac totul ca tu să înţelegi. Când scriam raportul final aveam nevoie de câteva capturi cu molecula noastră de pe calculatorul din departamentul de biochimie şi pur şi simplu am fost cu profesorul, cu maşina lui personală, să le luăm“, explică elevul.

Singurul cusur găsit americanilor este optimismul lor exagerat, care, în opinia elevului din Huşi nu este întotdeauna benefic. Coordonatorii programului desfăşurat la Universitatea Purdue din Indiana au fost doi profesori doctori, unul dintre ei fiind român, Dr. Mark Hall şi Dr. Stefan Paula, care au fost ajutaţi de patru asistenţi, printre care şi o fostă olimpică din România, Ioana Pleşca, absolventă de Cambridge, care a participat la „Summer Science Program“, în 2010.

”O tabără internaţională este o experienţă unică” 

În timpul programului elevii au avut de purificat şi analizat proprietăţile şi parametrii unei enzime responsabile pentru câteva boli foarte periculoase la plante. Au testat o serie de inhibitori, gata sintetizaţi, apoi folosind un program pe calculator au avut misiunea de a-i îmbunătăţi, astfel încât să fie şi mai eficienţi pentru combaterea respectivilor patogeni.

„Acesta a fost, să zicem, proiectul în mare, dar pe lângă asta am mai avut vizite de la persoane foarte pricepute în domeniul asta, inclusiv James Crocker, fostul vicepreşedinte de la Lockheed Martin, care produce avioanele de vânătoare F22 şi F35, acelea pe care ne chinuim noi să le cumpărăm la mâna a doua. Pe lângă proiectul principal am avut şi două cursuri, unul despre procesul prin care trece un medicament pentru a ajunge pe piaţă, inclusiv cu studii clinice“, explică olimpicul din Huşi.

Al doilea curs din cadrul programului a fost ţinut de un fost participant în acest program, în 1964, Matthew Geller, care în prezent se ocupă de un fond de investiţii pentru companii de biotehnologie.
Cursul, spune Tudor, a fost axat mai mult pe partea de business a ştiinţei şi cum ar trebui să fie gestionată o afacere proprie.

 
La final, elevii au publicat un raport final, în care au ataşat tot ce au găsit despre enzima respectivă, cu scopul de a fi publicat, ei fiind consideraţi primii care au caracterizat acel tip de enzimă. Activitatea lor a fost considerată o cercetare autentică, chiar dacă la un nivel mai mic decât proiectele normale de cercetare.  Pe lângă activitatea şcolară, elevii au avut parte şi de experienţe extracurriculare. Au vizitat două mari companii: Eli Lilly, renumită pentru prima insulină sintetizată artificial şi la Dow Agro, care dezvoltă soluţii pentru o agricultură mai eficientă. 

Au fost şi cu canoea prin munţi, pe lacul Michigan, iar în fiecare miercuri aveau activităţi sportive de grup. „O tabără internaţională este o experienţă unică care te ajută să vezi lumea din jur şi din alte perspective decât cea academică. Până la urmă, în cadrul unor astfel de programe îţi creezi relaţii care mai mult ca sigur te vor ajuta pe viitor. Totodată, iei contact şi cu o altă cultură, cu un alt fel de a vedea marile provocări ale vieţii“, afirmă Tudor.

Va merge la studii în SUA sau în Anglia

Adolescentul mărturiseşte că mulţi dintre colegii din ţară se lasă doborâţi de hibele sistemul de învăţământ românesc, care pune accent mai mult pe partea academică şi neglijează aspectele care ar trebui să pregătească elevul să devină un om de succes.

„Eu îi încurajez pe toţi să aplice la astfel de programe, pentru că o şansă cât de mică tot există. Chiar şi eu am colegi cu iniţiativă şi cu note foarte bune, dar care nu prea au fost la olimpiade şi se lasă descurajaţi de chestia asta. Cred că e şi o caracteristică a sistemului de învăţământ din România“, spune olimpicul huşean. 

Pentru a-şi asigura admiterea, Tudor Sîrbu va aplica la mai multe universităţi din SUA şi Anglia, la profilul inginerie chimică sau chimie simplu. Recunoaşte că ar prefera America, acolo unde nu este obligat să îşi aleagă licenţa din primul an şi având posibilitatea de a urma cursuri în cele mai variate domenii, urmând ca abia în anul doi sau trei de facultate să anunţe domeniul exact de licenţiere. În Anglia, în schimb, profilul trebuie ales înainte de a aplica, fiind mai dificil să fie schimbat după admitere.