Cazul tânărului român devenit femeie după o operaţie de schimbare de sex. Cum se luptă în instanţă să-şi modifice datele în registrul de stare civilă

Un tânăr de 23 de ani, originar din judeţul Vaslui, care a devenit femeie în urma unei operaţii de schimbare de sex, se judecă cu autorităţile pentru ca noua identitate să fie consemnată, potrivit prevederilor legale, şi în registrul de stare civilă.

Născut în Huşi, judeţul Vaslui, dar stabilit în prezent în Spania, Emanuel a suferit o intervenţie chirurgicală şi tratament de specialitate pentru a-şi schimba sexul.

În vara anului 2017, s-a adresat instanţelor de judecată din România pentru a-i fi recunoscut sexul feminin şi, implicit, pentru a se realiza modificările cuvenite în documentele de identitate. A dobândit un nou nume şi un nou cod numeric personal, după ce instanţa a încuviinţat schimbarea sexului din masculin în feminin.

Deşi i s-a eliberat un nou certificat de naştere şi noi documente de identitate, Emanuel, devenit Amelia, a dat din nou în judecată Serviciul de Stare Civilă al Primăriei Huşi după ce a constatat că funcţionarii de acolo nu au făcut modificările în registrul de stare civilă aşa cum prevede legea, indicându-se textual: ”prin sentinţa (...) s-a încuviinţat schimbarea sexului”.

Neregula a ieşit la iveală în urma unui control metodologic efectuat de către Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor Vaslui în septembrie 2018 la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Huşi, Starea civilă. Atunci, s-a constat că înscrierea menţiunii de schimbare a sexului în cazul tinerei de 23 de ani s-a făcut cu un text greşit, deşi corespundea întrutotul dispoziţiilor sentinţei Judecătoriei Iaşi.

De teamă să nu fie nevoită să solicite noi documente de identitate, tânăra de 23 de ani a apelat la un avocat şi a acţionat în judecată Serviciul de Stare civilă de pe lângă Primăria Huşi, solicitând instanţei să oblige funcţionarii să modifice rectificarea în registrul de stare civilă aşa cum este consemnat în prevederile legale. 

Avocata tinerei a precizat în instanţă că, în urma sentinţei judecătoreşti prin care s-a încuviinţat schimbarea sexului, clientei i s-a atribuit un cod numeric personal corespunzător sexului feminin şi i s-a eliberat un nou certificat de naştere pe baza căruia a obţinut o nouă carte de identitate şi un nou paşaport. Ea a solicitat menţinerea valabilităţii acestora, indiferent de eventualele completări în registrul de stare civilă.

”În cazul în care instanţa va decide că prezenta acţiune este fondată şi se impune anularea menţiunii înscrise pe marginea actului de naştere şi completarea lui cu sintagma recomandată de Anexa 38, a solicitat mentinerea valabilităţii actelor subsecvente emise ca urmare a hotărârii judecătoreşti definitive. Intimata a motivat că pentru persoana sa ar fi un efort financiar extrem (întreaga transformare suferită în ultimul an cu tratamente, intervenţii chirurgicale şi procesul având ca obiect „Autorizarea schimbării de gen” a fost foarte costisitoare) să se întoarcă din nou în România (reşedinţa sa statornică fiind în Spania) pentru a relua întreaga birocraţie a unei noi schimbări a actelor de identitate actuale. În plus, această întreagă situaţie juridică litigioasă a fost creată din culpa reclamantului, mai exact a funcţionarilor publici angajaţi ai acestuia care din neştiinţă/neatenţie au înscris o menţiune neconformă cu dispoziţiile legale (supletive). Practic, singurul culpabil de existenţa acestui litigiu, în care intimata a intrat fără voinţă proprie, este doar reclamantul”, a precizat apărătorul tinerei în instanţă.

Deşi angajaţii Primăriei Huşi au replicat că se invocă un aspect formal şi că în modificarea din registru au precizat că schimbarea de la rubrica sex s-a făcut în baza unei sentinţe, Judecătoria Huşi a dat câştig de cauză tinerei şi a obligat Serviciul de Stare Civilă să consemneze modificarea în tocmai cum prevede legea cu formularea indicata de aceasta. În plus, judecătorii au obligat Primăria Huşi să plătească cheltuielile judiciare în acest caz, inclusiv pentru tânăra de 23 de ani, având în vedere că litigiul a apărut din culpa lor. Primăria Huşi a contestat decizia instanţei.