Aceeaşi sau aceiaşi? Când şi cum folosim corect pronumele demonstrativ

Folosirea pronumelului demonstrativ creează frecvent probleme, în special la exprimarea în scris, greşelile fiind puse pe seama pronunţiei asemănătoare.

Profesorul de limba română Bogdan Cristea ne explică astăzi cum şi când se folosesc în mod corect pronumele demonstrative aceeaşi/aceiaşi.

”Cei mai mulţi au problemă la cum se scrie corect pronumele demonstrativ, «aceeaşi» sau «aceiaşi». Ambele forme, care derivă din pronumele demonstrativ „acelaşi”, sunt corecte, cu menţiunea că fiecare se foloseşte pentru un anumit gen şi număr. Dacă pornim chiar la definiţia din dicţionar pentru <<aceeaşi>> vedem că este forma singulară la feminin, în cazurile nominativ-acuzativ. <<Aceiaşi>>, pe de altă parte, este forma de plural, genul masculin, în cazul nominativ-acuzativ”, explică profesorul Cristea.

„Acelaşi” este forma de singular, masculin, a pronumelui demonstrativ. La genul feminin, pentru acelaşi număr, se foloseşte forma „aceeaşi”. La plural masculin întâlnim forma aceiaşi, în timp ce pentru plural feminin se uilizează forma „aceleaşi”.

Spunem aceeaşi carte, aceeaşi fată, aceeaşi haină, aceeaşi zi, aceeaşi muzică sau aceeaşi limbă, pentru că toate substantivele determinate sunt feminine. Pe de altă parte, spunem aceiaşi băieţi, aceiaşi profesori, aceiaşi papagali, aceiaşi actori, pentru că substantivele determinate sunt de genul masculin”.

Confuzia între cele două forme apare din două motive: pe de o parte, din cauza pronunţiei aproape asemănătoare şi, pe de altă parte, din cauza unei reguli de scriere potrivit căreia la început de silabă, după o vocală, se foloseşte „ie”. Rigoarea de scriere ţine cont şi de etimologia, respectiv de pronunţarea literară a cuvântului, astfel încât, în unele situaţii se foloseşte direct „e”.

”Confuzia şi în cele din urmă eroarea apare şi la vorbitori experimentaţi întrucât pronunţia celor două forme derivate din pronumele demonstrativ este aproximativ aceeaşi. Un mic exerciţiu mintal de identificare a genului substantivului la care face referire forma folosită ar ajuta la identificarea formei corecte, care se impune în contextul respectiv”, a completat profesorul Bogdan Cristea.

Vă mai recomandăm:

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi