Turnu Severin: Vlad Bontea, un bucureştean îndrăgostit de Mehedinţi
0Iubeşte armele, vânătoarea, politica şi filmele istorice, dar îi place să şi gătească şi să aşeze masa şi veţi vedea de ce. Sunt pasiuni la care Vlad Bontea nu ar renunţa pentru nimic în lume. Sunt pasiuni care fascinează şi chiar emană forţă.
S-a născut într-o familie de militari şi este ahtiat după disciplina militară. Cu toate acestea, nu a ales niciodată armata. Are un motiv întemeiat: a voit mereu să fie liber, iubeşte libertatea, iar armata i-ar fi îngrădit-o. Când era mic visa să devină pilot, să învingă gravitaţia şi să brăzdeze cerul la bordul unui avion. „Pe vremea aceea (n.r., înainte de revoluţie) era greu să zbori cu avionul”, îşi aminteşte Vlad. Până la urmă, nu a zburat cu avionul decât în călătorii, dar a zburat repede de acasă. De la doar 14 ani a trăit pe propriile picioare. S-a angajat în Bucureşti ca ospătar în baruri şi restaurante. „Mi-a plăcut sa am banii mei, sa mă descurc singur. N-am cerut niciodată bani de la tatăl meu de teama întrebării „Ce-ai făcut cu banii?!”, povesteşte tânărul.
S-a ridicat singur de la 14 ani
Şi dacă tot a intrat în lumea afacerilor, s-a îndrăgostit repede de ele. „După-aia, mi-a plăcut comerţul. Lucram sezonier, în vacanţă, deşi părinţii au fost împotrivă. Tata îmi spunea mereu: O să ai timp toată viaţa să lucrezi”, îşi continuă Vlad povestea vieţii. Ambiţios din fire, nu s-a lăsat, iar la 18 ani avea să ajungă şef de unitate la una dintre cele mai bune terase din centrul Bucureştiului. „Şi acum îmi place să aşez masa. Gătesc când îmi permite timpul”, ne spune Vlad, pentru care mâncarea preferată este ciorba de burtă.
„Vreau ca şi copilul meu să crească aşa cum am crescut eu: cu vacanţe la ţară”
În acelaşi timp, a urmat dreptul. Acum este căsătorit, are o familie de care-i mândru şi o afacere ce merge bine. La visul cu aviaţia a renunţat demult. L-a speriat o călătorie în Antalya, când avionul cu care a plecat a avut probleme la motor. De atunci, îi este teamă de zbor. Există totuşi ceva la care nu va renunţa niciodată: de mic copil vine în Mehedinţi, la bunici, la Rocşioreni. „Eu vreau ca şi copilul meu să crească aşa cum am crescut eu: cu vacanţe la ţară, cu jocurile de pe vremea mea. Mi-amintesc şi acum castelul, de-a v-aţi ascunselea…”, mărturiseşte Vlad Bontea.
Ce te atrage în Mehedinţi?
Sunt oltean şi spun cu mândrie că sunt oltean. Nu pot descrie ce mă atrage în mod deosebit, dar pur şi simplu sunt atras de aceste locuri. De aici îmi sunt bunicii, aici am copilărit, aici mă întorc cu plăcere. Şi o fac destul de des. Chiar şi de trei ori pe săptămână.
Eşti un om împlinit?
Aş mânia pe Dumnezeu dacă aş spune că nu sunt un om împlinit la vârsta asta. Am o familie superbă, suntem cu toţii sănătoşi. Am o casă şi sunt mulţumit de ceea ce am.