Turnu Severin: „Perlele“ de la BAC, între râs şi plâns
0Sutele de confuzii şi născociri ale elevilor i-au lăsat mască pe profesorii corectori. Elevii din Mehedinţi şi nu numai au demonstrat şi anul acesta că nu au fost suficient de pregătiţi prin invenţiile, dezacordurile gramaticale şi „originalitatea“ cu care au tratat subiectele
Anul acesta, 3.300 de elevi mehedinţeni au susţinut probele scrise la examenul de bacalaureat. Deşi proba de Limba şi Literatura Română de anul acesta este considerată una cu subiecte accesibile, ne-am obişnuit cu „perlele“ şi modul original în care elevii mehedinţeni îşi tratează subiectele.
Profesorii corectori din cele trei centre de evaluare au avut şi anul acesta motiv de amuzament din cauza născocirilor, limbajului de cartier sau dezacordurilor gramaticale folosite de liceeni în lucrări.
De exemplu, la textul argumentativ „Iorgu de la Sadagora“, de Vasile Alecsandri, unii elevi au ales să utilizeze limbajul străzii: „Iorgu de la Sadagora nu are stofă de amorez, că în loc să-şi apere tipa, el fuge de bărba-su!“ sau „Când ai gagică măritată, trebuie să o aperi musai, nu să-ţi pui coada pe spinare...“.
„Nu cunosc materia“
Nici la capitolul omenie, elevii nu au trecut proba interpretării: „E bine să faci fapte bune, dar nici prea multe bune să nu fie, că pe urmă o să fii luat de prost şi asta-i cam nasol“.
De asemenea şi explicarea indicaţiilor scenice a pus mulţi elevi în dificultate: „Rolul indicaţiilor scenice sunt să ajute cititorul să găsească piesa“.
Interpretarea basmului cult nu s-a dovedit a fi atât de uşor: „Prietenii lui Harapi Albi erau înalţi de ajungeau până la soare şi lună, iar apoi se făceau la loc mai mici şi vorbeau cu tovarăşul lor care stătea la sol“.
Profesorii sunt de părere că de la an la an pregătirea elevilor este tot mai slabă. „ E un fel de licenţă pentru prostie, pentru că unele sunt amuzante. Sunt simple alipiri de cuvinte ale căror rosturi nu se recunosc, altele sunt copieri ale unor exprimări proaste ale altor colegi, tocmai pentru că nu cunoşteau materia. Asta denotă o crasă lacună informaţională“, spune profesorul Constantin Stana.