Sinagoga evreilor din Severin este acum birou notarial

Singurul lăcaş de cult evreiesc din Drobeta-Turnu Severin, o sinagogă construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost transformat în cabinet notarial şi de avocatură, după ce Federaţia Comunităţii Evreilor din România a vândut clădirea.

Acum, doar cimitirul evreiesc mai aminteşte că la Drobeta-Turnu Severin a existat o comunitate de evrei. Din păcate, cimitirul este neîngrijit şi devastat de hoţii de fier vechi. Pietrele funerare au fost smulse, iar gărduleţele care împrejmuiau mormintele au dispărut. Este plin de buruieni, deşi locul ar putea valora enorm din punct de vedere spiritual. Aici sunt monumente funerare unice în Drobeta-Turnu Severin şi pietre din marmură neagră care datează din anii 1900.

Primăria municipiului spune că nu poate interveni să cureţe acest loc pentru că o acţiune de acest gen ar putea fi interpretată ca o încălcare a proprietăţii.

Printre evreii care mai trăiesc în Turnu Severin este şi domnul Ioseph, care are 90 de ani. El spune că o să meargă la poliţie pentru a depune plângere împotriva profanatorilor de morminte. “O să mă duc la poliţie. Până acum trei - patru ani în urmă erau nişte romi care spărgeau gardul, a venit poliţia de la bucureşti şi a trimis hârtie scrisă să ia legătură cu mine”, spune Avram Ioseph.

Stabiliţi la Cerneţi

Evreii erau stabiliţi în Cerneţi încă dinaintea întemeierii oraşului Severin, erau însă numai vreo 12 familii, ca număr, şi n-aveau nici o organizaţie religioasă sau şcolară. După întemeierea oraşului Turnu –Severin au venit, însă, mai ales de prin oraşele balcanice, mulţi evrei spanioli, iar din restul ţării sau din Austro-Ungaria, evrei de „rit German”.

Comunitatea israelită din Turnu Severin s-a format în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din evreii de rit spaniol veniţi din Peninsula Balcanică şi din alte părţi ale României sau din fostul Imperiu Austro-Ungar - cei de rit german. Instituţii religioase s-au înfiinţat însă numai la Turnu Severin, după ce le-au fost consfinţite drepturile de împământenire, în urma războiului din 1877 - 1878.

În oraşul Turnu -Severin, evreii existenţi aparţineau celor două rituri: spaniol şi german. Comunitatea de rit Spaniol număra 64 familii, care însumau 64 bărbaţi, 78 femei ( cu văduve , la un loc), 40 de fete şi 17 copii. Comunitatea de rit German număra 82 membrii cotizanţi şi 176 suflete. În ce priveşte starea de prosperitate, este de reţinut că după război numărul lor s-a sporit cu mult faţă de ceea ce era mai înainte. Numărul lor era în continuă creştere – fie prin naşteri, fie prin venirea din alte părţi, făcând anual cuceriri noi în comerţul oraşului.

Sinagoga este construită în 1881

În anul 1881, la 7 Iunie comunitatea Israelită-Germană, prin reprezentanţii ei Ignat Sorunger şi Iacob Weiss, cer permisiunea de a construi un templu pe plaţul cu nr. 217, culoarea albastră, în centrul oraşului. Sinagoga a fost construită, dar cele două ramuri evreieşti - de rit spaniol şi de rit german - au rămas în continuare despărţite. Sinagoga era formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Faţada era neogotică, dar în partea superioară a acesteia apărea o friză de triforii de stil neoromanic. Interiorul avea un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în formă de triforii, iar tavanul era casetat, în spirit neorenascentist. Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului era în formă de absidă semicirculară.
În urmă cu câţiva ani, singurul lăcaş de cult evreiesc din Drobeta-Turnu Severin a fost transformat în cabinet notarial şi de avocatură, după ce Federaţia Comunităţii Evreilor din România a vândut clădirea familiei Ilinca.
Potrivit Direcţiei de Statistică Mehedinţi, în judeţul Mehedinţi mai trăiesc acum 11 evrei. În perioada exodului evreiesc în Israel, mulţi dintre ei au plecat din Mehedinţi, astfel încât după 1996 nu s-a mai consemnat oficial comunitatea.