Micul palat din inima Severinului
0Una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu-Severin, este Muzeul de Artă "Gheorghe Anghel".
Impozanta clădire cu o arhitectură aparte a fost construită de familia Sabetay, una dintre cele mai bogate şi mai renumite de pe aceste meleaguri. Prin raptul comunist din 1948, proprietarii au fost deposedaţi de micul palat, ce devenea atunci pentru câţiva ani sediul Securităţii. Pe unul dintre pereţii imobilului se află o placă de marmură ce aminteşte trecătorilor de suferinţele îndurate aici de cei ce erau catalogaţi ca "duşmani ai poporului".
După 1971, clădirea a intrat în proprietatea gospodăriei PCR, fiind amenajată ca reşedinţă a cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, iar din 1990 ea a intrat în patrimoniul Ministerului Culturii. Prin Hotărârea nr. 115 din 7 februarie 1990 privind aplicarea Decretului-lege nr.30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, imobilul în cauză este preluat de noile autorităţi. Odată cu apariţia legilor proprietăţii, Elena Carol din Ploieşti, în calitate de urmaş al foştilor proprietari, a formulat în perioada 1990-2004 două notificări ce vizau micul palat, în baza cărora a primit despăgubire în bani, renunţând la revendicarea în natură. În momentul de faţă proprietarul imobilului este Consiliul Judeţean Mehedinţi.
Rafinamentul şi somptuozitatea interioarelor sunt valenţele care îi conferă alura unui palat. Decoruri în stucaturi baroce şi Arta 1900, lambriuri sculptate în lemn de stejar cu frize aurite, sunt completate, într-o alăturare echilibrată, de picturi murale, mozaicuri de oglinzi şi vitralii. Cristalul veneţian în glasvanduri şi oglinzi dau un surplus de bogăţie. Măreţie, chiar monumentalitate primeşte prin prezenţa scării interioare şi a coloanelor cu capiteluri compozite, precizează specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte, Patrimoniul Cultural Naţional Mehedinţi. Pentru eclerajul nocturn s-au ales bogate candelabre în stil baroc sau arta 1900, lucrate din bronz aurit şi cristal de Veneţia. Mobilier baroc, stil Ludovic al XV – lea şi Ludovic al XVI-lea, sobe de teracotă italiană, dau intimitate şi căldură. Luminatoarele cu vitralii de la etaj aduc un plus de poezie şi mister, astfel încât nimic să nu lipseasca unui spaţiu vrăjit pentru întâlnirea spiritelor înalte ale marilor plasticienii români prezenţi în colecţiile muzeale. Theodor Aman, Grigorescu, Sava Hentia, Misu Popp, sunt câteva dintre numele prestigioase din arta sec. XIX.