Idei năstruşnice: Primăria Turnu Severin face turism de croazieră cu două “sicrie” plutitoare

Primăria Drobeta Turnu Severin vrea să facă turism de croazieră cu două ambarcaţiuni vechi de peste 20 de ani. E adevărat, ambarcaţiunile au fost preluate prin transfer fără plată de la Poliţia de Frontieră Timiş, care le-a scos din uz fiindcă au depăşit durata de funcţionare, însă costurile cu reparaţia acestora sunt foarte mari.

După ce a dat chix în parteneriatele cu miliardarul severinean Costi Bădescu, Primăria Drobeta Turnu Severin pune la cale o altă afacere păguboasă. Ghidându-se probabil după principiul că tot ce e „moca” e bun, Primăria şi-a încărcat gestiunea cu două vechituri, scoase din uz de Poliţia de Frontieră Timiş, fiindcă şi-au depăşit durata de funcţionare.

Este vorba de două ambarcaţiuni, cu an de fabricaţie 1995, de tip Maren 340. Aşa cum prevede legea, au fost scoase de trei ori la licitaţie pentru vânzare şi cum nimeni nu s-a arătat interesat de aceste vechituri, Primăria Severin le-a luat de bune, prin transfer fără plată.

Dacă ar putea vorbi bătrânele ambarcaţiuni ar avea ce povesti, dacă ne gândim că au fost folosite de poliţiştii de frontieră şi în timpul embargoului impus fostei Iugoslavii. Acum, după atâţia ani de folosinţă, cele două ambarcaţiuni ar putea fi bune cel mult de piese într-un muzeu al navigatorilor. Practic cele două motoare de câte 180 de cai putere sunt inutilizabile, iar corpul din fibră de sticlă, copt de soare,  este într-o stare deplorabilă.

„Afacerea” Primăriei este ceva de genul achiziţionării unei Dacii vechi de 20 de ani, cu care te-ai apuca să faci taxi prin oraş. Dar edilii văd lucrurile altfel ...

„Noi suntem oraş la Dunăre şi cred că este foarte important să profităm de acest aspect  în vederea unor proiecte pentru dezvoltarea turismului în zona noastră, cred că sunt binevenite aceste ambarcaţiuni. Cred că în primul rând trebuie să ne orientăm către aspectele de dezvoltare a turismului cu privire la Dunăre. Ele sunt ambarcaţiuni de circa 10-12 metri lungime, nu sunt foarte mari, dar vor fi foarte utile”

spune consilierul local Romulus Vâlcu, viceprimar al municipiului Drobeta Turnu Severin în momentul efectuării transferului.

Surse din cadrul Primăriei Turnu Severin spun că edilii ar vrea să plimbe turiştii cu aceste hârburi în zona Porţile de Fier II şi Clisura Dunării. Care sunt beneficiile în condiţiile în care nu pot urca la bord mai mult de şase persoane, greu de spus.  Nici consilierul local Alin Budulan, proprietar de ambarcaţiune şi un foarte bun navigator nu crede că Primăria oraşului ar avea ceva de câştigat de pe urma investiţiei în aceste ambarcaţiuni.

„Eu sunt un împătimit al ambarcaţiunilor, îmi plac foarte mult şi din experienţa pe care o am,  pot să vă spun cu certitudine că rentabilitatea la închirierea de ambarcaţiuni porneşte de la o capacitate de 10 persoane în plus, sub zece persoane deja nu este rentabil pentru că sunt costurile cu combustibilul foarte mari, orice motor de ambarcaţiune consumă la 20-30 de litri pe oră. În al doilea rând nu ştiu unde ar putea să facă agrement în zona noastră, cel mult se pot duce dincolo de PF I,  dar tare îmi este să nu investim bani în nişte ambarcaţiuni şi în nişte motoare, care poate mai târziu sau mai devreme să aibă soarta Titanicului. Douăzeci de ani la o ambarcaţiune înseamnă foarte mult, adică trebuie reparaţii capitale. Cu alte cuvinte primesc un lucru gratis, dar mă costă foarte mult ca să îl reabilitez. O să vedem la cât se ridică costurile respective şi o să procedăm în consecinţă”, spune Alin Budulan.

Reparaţia celor două ambarcaţiuni, dar şi costul cu personalul care ar trebui angajat reprezintă însă o povară financiară. Specialiştii spun că un motor la mâna a doua costă cel puţin 10.000 de euro, iar personalul care trebuie să deservească o navă este format din comandant de navă, mecanic şi  timonier. La un calcul simplu, vorbim de şase angajaţi la care se mai adaugă şi cheltuielile cu înmatricularea celor două ambarcaţiuni la Căpitănia zonală.

În alte localităţi din ţară, astfel de ambarcaţiuni au fost montate la intrările în oraş ca un fel de simbol al navigatorilor.

Citeşte şi:

Severinul, de la planul arhitectonic al generalului Kiseleff la hidoşeniile actuale

Primăria Severinului tratează cu indiferenţă un obiect de patrimoniu naţional