Două case tradiţionale din Mehedinţi vor fi refăcute printr-un proiect „Gazde bune în case bătrâne”

Asociaţia Sinaptica continuă şi în vara aceasta proiectul de refacere a caselor tradiţionale din zona de munte a Mehedinţiului, prin intermediul unor tabere de voluntariat.

În cadrul acestui proiect „Gazde bune în case bătrâne” se vor reface case tradiţionale la Podeni şi Isverna, dar se va învăţa şi despre arderea pietrei de var în cadrul proiectului "Piatră şi foc" (Podeni), despre folosirea varului obţinut în acest fel în conservarea şi restaurarea caselor tradiţionale, se va documenta procesul de producere tradiţională a varului şi construcţia cuptoarelor de ardere.

Metoda de producere a varului prin arderea calcarului era cunoscută şi utilizată cu peste 2000 de ani în urmă. Prin aceasta metodă se putea obţine atât varul obişnuit, folosit pentru mortare şi zugrăveli, cât şi varul hidraulic, despre care există informaţii că ar fi fost folosit de constructorii romani pentru ridicarea podului de la Drobeta Turnu Severin. Această metodă arhaică mai este încă utilizată în unele zone montane din România, cum sunt şi cele din Mehedinţi. Aici mai pot fi văzute numeroase ruine ale unor astfel de cuptoare şi un număr foarte restrâns de cuptoare funcţionale.

La fel ca în cazul multor altor meserii tradiţionale, pe masură ce economia generală îşi schimbă structura, iar contextul social care îi recunoştea utilitatea se modifică, arderea varului este un meşteşug care dispare în urma modernizării societăţii şi a globalizării altor tehnologii de construcţii. Există însă domenii de activitate în care vărăritul tradiţional continuă să fie necesar, cum este restaurarea construcţiilor cu o vechime mai mare de 100 de ani.

Păstrarea stării de conservare sau restaurarea unor construcţii vechi este dependentă de folosirea unor materiale şi tehnologii identice sau compatibile cu cele folosite iniţial. Varul pastă, produs prin mijloace tradiţionale era folosit atât în construcţii, cât şi în gospodărie. Astfel, ţăranii foloseau varul pentru a realiza mortar, pentru zugrăveli, pentru conservarea de legume şi fructe (apa de var), pentru pigmentarea textilelor (ca agent de curăţare şi fixare), ba chiar şi în medicina tradiţională.

Proiectul “Piatră şi foc” urmăreşte recuperarea acestor cunoştinţe, transferul lor către tineri şi conservarea prin intermediul muzeologiei.

În plus, se vor pune bazele primului Centru de resurse în domeniul patrimoniului imaterial la Isverna, iar toată documentaţia creată în cadrul acestor proiecte va intra în baza de resurse a acestui Centru.
Scopul creării acestui centru este de a aduce o îmbunătăţire situaţiei economice a comunităţilor păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial din Mehedinţi şi, în timp, şi din alte zone ale României. Isverna este una dintre comunităţile ce aparţin unui areal etnografic special, cu o cultură tradiţională vie, care mai cuprinde comunele Podeni, Ponoarele, Cireşu, Obârşia Cloşani şi Godeanu, în Munţii şi Podişul Mehedinţi.

Prin intermediul acestui centru, deţinătorii individuali şi colectivi de elemente de patrimoniu cultural imaterial vor avea acces la informaţii despre modalităţile prin care acest patrimoniu poate fi pus mai bine în valoare: cunoştinţe tradiţionale despre agricultură transpuse în practici agricole contemporane; cunoştinţe tradiţionale despre realizarea unor locuinţe eficiente energetic transpuse în abordări nedistructive de modernizare a locuinţelor vechi/tradiţionale; modalităţile concrete în care Marca tradiţională şi Produsul montan pot contribui la protejarea şi promovarea produselor gastronomice locale.

Prin intermediul acestui centru vor fi promovate idei şi cunoştinţe care subliniază faptul că patrimoniul cultural imaterial face parte integrantă din ţesătura societăţii şi trebuie abordat în acest mod, integrând cunoştinţe din diferite domenii în gestionarea patrimoniului imaterial: legislaţie, educaţie, cultură, economie, inginerie, arhitectură, turism, agricultură.