Cum a refăcut Constantin cel Mare castrul lui Traian de la Drobeta. Sistemul de întărire cu porţi şi turnuri se întretaie în formă de cruce
0În planul de construcţii militare pentru recucerirea Daciei, întocmit de primul împărat creştin, intra şi rezidirea castrului roman de la Drobeta. Prin această rezidire, Constantin cel Mare folosea experienţa altui cuceritor al Daciei şi repunea în valoare vechile puncte strategice şi economice.
Potrivit fostului director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, Mişu Davidescu, este foarte probabil ca mai înainte de Constantin castrul Drobeta să fi fost refăcut de către Aurelian, odată cu părăsirea Daciei. Când arheologul Grigore Tocilescu a deschis săpăturile în 1896, şanţul vestic de apărare era lat de 20 – 40 m. La est, castrul constantinian se apără prin trei valuri cu şanţuri, după care urma Ogaşul Tăbăcarilor.
Patru turnuri la colţurile castrului
Fortificaţia constantiniană a fost ridicată peste castrul cel vechi al lui Traian şi coincide perimetrului acestuia. Zidăria e făcută cu materialul scos din ruinele anterioare. Porţile şi turnurile de apărare, conform cerinţelor defensive din secolul al IV-lea e.n. sunt scoase în afara liniei zidului de înconjur. Mai târziu s-au dotat cu „plombe” la colţurile interiore. Cele de la castrul lui Traian au fost nivelate, servind numai ca temelii de construcţie deasupra lor. La colţurile castrului sunt adăugate patru turnuri de forma unui sector de cerc. Singura poartă de seamă s-a zidit pe latura sudică, unde fortificaţia era mai puţin expusă.
„Sistemul de fortificare la porţi, colţuri şi forma turnurilor seamănă mult cu cel de la Sucidava din epoca constantiniană. Singura deosebire e că la Drobeta constructorul a trebuit să ţină seama de elementele vechiului castru roman, pe care le adaptează noilor principii de apărare. Asemănarea concordă în a dovedi că fortăreaţa de la Drobeta aparţine lui Constantin cel Mare şi s-a ridicat în aceeaşi vreme cu cea de la Celei din faza a doua”, spune istoricul Dumitru Tudor în lucrarea „Oltenia romană”.
O construcţie cu 84 de camere pătrate
O serie de alte construcţii din interiorul cetăţii sunt atribuite de Tocilescu tot epocii lui Constantin cel Mare. Potrivit istoricului D. Tudor, construcţia se compune din 84 de camere pătrate, simetrice ca aşezare, dispuse pe marginile exterioare ale crucii şi fiecare cu o mică intrare spre stradă, largă de 1,25 m şi cu praguri de piatră. Toate aceste camere sunt ridicate pe vechile construcţii ale castrului lui Traian şi fuseseră acoperite cu olane. În unele locuri sunt distruse de aşezările barbare şi bizantine de mai târziu. Sistemul de întărire cu porţi şi turnuri, cum sunt cele de la Drobeta, precum şi aranjarea locuinţelor din interiorul castrului de-a lungul a două străzi principale, ce se întretaie în formă de cruce, găsesc multe analogii în epoca lui Diocletian şi Constantin cel Mare.
Traian a ridicat castrul pentru paza podului de la Drobeta
În apropiere de capătul podului lui Traian, romanii au ridicat la Drobeta un castru militar, iar pe malul sârbesc al Dunării au înălţat Egeta (devenită mai târziu Pontes). Castrul roman Drobeta avea o formă dreptunghiulară, legându-se prin ziduri cu portalul podului, astfel că cine venea de pe pod trebuia neapărat să traverseze castrul. Ciocnirile dintre daci şi romani ţinteau în primul rând de impunerea controlului asupra Dunării. Pentru a-şi atinge scopul, romanii erau obligaţi să controleze ambele maluri ale Dunării şi, în special, locurile de încrucişare a drumurilor sau defileelor. Sarcina castrului de la Drobeta era paza podului pe malul stâng al Dunării, dar şi controlul navigaţiei în regiunea Porţilor de Fier. Castrul a fost construit probabil de Cohorta I de Antiohieni, după cum arată o inscripţie rămasă de la aceştia.
Vă mai recomandăm şi: