Tulcea: Daniela Luca, olimpică la pian

Daniela Monica Luca a luat premiul întâi la Olimpiada Zonală de interpretare muzicală (pian) de la Buzău, iar acum se pregăteşte pentru faza naţională de la Timişoara, care va avea loc în vacanţa de Paşte.

La numai 14 ani, Daniela are deja zeci de premii în competiţiile muzicale la care a participat. Se apropie de o sută de diplome, iar acum se pregăteşte pentru cel mai important concurs din acest an: olimpiada naţională de muzică de la Timişoara.

Cel mai  fericit eveniment muzical despre care ne povesteşte a fost în 2009, la Galaţi, „Miniatura Romantică“, acolo unde a luat Marele Premiu.  „Eram cea mai mică din competiţie şi ceilalţi participanţi nu prea mă luau în serios. Şi apoi am luat la categoria mea, pian, premiul întâi, iar dintre toate premiile întâi eu am fost cea mai bună şi am primit marele premiu“, spune Daniela. Tânăra elevă îşi mai aminteşte cu drag şi de Competiţia Internaţională de Pian de la Budapesta, acolo unde a concurat cu pianişti mult mai mari decât ea, şi unde a ocupat locul al treilea.

Vedeta fazei zonale de la Buzău

A fost îndelung aplaudată pentru piesle pe care le-a cântat la această competiţie: Shopin, Studiul Harpelor; Sonata de Mozart şi Scherzo număul 1 de Chopin. „Am fost primită foarte bine, iar reacţia publicului a  fost pe măsura efortului depus. M-au aplaudat minute întregi. Am luat premiul întâi şi am fost invitată să cânt şi în gală“, povesteşte Daniela.  

Este singura din Tulcea care va merge mai departe în această competiţie. Pentru faza naţională munceşte extrem de mult: „Dacă la alte competiţii vin şi persoane care nu sunt cele mai bune în ceea ce fac, la olimpiada naţională vor fi oameni cu ani de experienţă, care muncesc extrem de mult“, mai spune Daniela. Pentru suport moral, va pleca la Timişoara împreună cu părinţii ei, cei care i-au insuflat de mică dragostea pentru acest tip de muzică.

Îndrăgostită de pian de la grădiniţă

Cântă la pian de apoape zece ani, adică de când avea mai puţin de cinci ani. Nu erau partituri grele, îşi aminteşte ea, dar au fost un început. Dragostea pentru muzica clasică i-a fost insuflată de părinţii ei care, cu toate că nu sunt muzicieni, sunt mari iubitori ai muzicii clasice. „Părinţii mei aveau acasă CD-uri cu muzica aceasta, ascultau tot timpul şi aşa mi-am dat şi eu seama că trebuie să învăţ, că mi-ar plăcea să cânt la pian“.

Citiți amănunte în cotidianul Adevărul de Seară!