FOTO Imagini de vis din Munţii Măcinului. Peisajele minunate ale naturii, colorate într-un infinit de nuanţe
0În primele zile de toamnă, Munţii Măcinului sunt o destinaţie pentru pasionaţii de drumeţii. Stâncile străvechi, mai vechi decât dinozaurii, crestele împădurite şi Vârful Ţuţuiatu (467 metri), de pe care vezi în zilele senine dincolo de Dunăre, în vechea Basarabie, te îndeamnă să le străbaţi cu pasul.
Dacă arşiţa verii a împiedicat călătorii să se avânte pe cărările muntelui golaş, unde trebuie să ai rezistenţă la soare, la călcat pe piatră şi la praf, toamna este mai blândă şi îndeamnă la drumeţii.
În Munţii Măcinului păşeşti pe roci vechi de sute de milioane de ani, care există dinaintea dinozaurilor - după cum arată specialiştii în istoria şi geografia locului.
Parcul naţional Munţii Măcinului reprezintă cel mai puternic punct de atracţie de pe harta Dobrogei de nord, în afara Deltei Dunării, îl reprezintă Munţii Măcinului.
Măcinii sunt vestigiile Hercinicilor, cel mai vechi lanţ muntos din România. Cel mai înalt vârf al Munţilor Măcinului este Ţuţuiatu, de 467 metri altitudine.
GALERIE FOTO DIN MUNŢII MĂCINULUI
La Centrul de Informare şi Vizitare al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului situat în Greci, comuna situată la poalele munţilor, la doar 16 kilometri de oraşul Măcin, veţi primi amănunte extrem de interesante despre cei mai vechi munţi ai României, mai bătrâni decât dinozaurii. Tot aici veţi vedea o dioramă făcută chiar de specialiştii parcului.
Sunt 10 trasee pe care drumeţii se pot aventura în Munţii Măcinului: Valea Jijilei, Culmea Pricopanului, Vârful Crapcea, Cozluk, Dealul cu drum, Ţuţuiatu, Valea vinului, Poveştile Măcinului, Turism ecvestru, Cicloturism. Traseele sunt marcate de administraţia parcului şi pot fi străbătute cu ghizi sau cu însoţitori care cunosc bine locul.
Zece motive să vizitezi Munţii Măcinului
Iată doar 10 argumente pentru care trebuie să veniţi într-o excursie în Munţii Măcinului:
1. Munţii Măcinului reprezintă vestigii ale Lanţului Hercinic - cea mai veche formaţiune muntoasă din România. În Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ - arată specialiştii de la Parcul Naţional Munţii Măcinului.
2. Pe o suprafaţă de aproape 26.000 hectare se întind două situri Natura 2000: Munţii Măcinului (pentru plante, insecte, amfibieni, reptile şi mamifere) şi Măcin-Niculiţel (pentru păsări), care constituie habitatul unor specii rare, protejate de legislaţia internaţională.
Sursa Parcul Naţional Munţii Măcinului
3. Flora Măcinului este comparabilă cu flora bogată a insulelor Creta şi Corsica, numărul plantelor superioare de aici reprezentând peste 19% din flora europeană.
4. Munţii Măcin şi împrejurimile lor sunt singurele zone din România unde încă mai există suprafeţe importante de vegetaţie naturală de stepă, care nu se găseşte nici în Balcani şi este foarte rară acum în Europa
5. În Parcul Naţional Munţii Măcinului trăieşte 50% din avifauna României (însemnând 181 de specii de păsări) şi 50% din flora României (1.900 specii de plante)
6. Pădurea de fag este unică în lume datorită speciei de fag dobrogean care creşte numai aici
7. Doar aici vezi specia de bujor dobrogean, bujorul fiind propus de activiştii de patrimoniu (La Blouse Roumaine) pentru a fi declarat floare naţională a României
8. Aici există Sfinxul dobrogean, o stâncă al cărei relief seamănă izbitor cu Sfinxul din Bucegi
9. Aici sălăşluieşte balaurul dobrogean, cel mai mare şarpe din România (2,60 metri maximum)
10. Munţii Măcinului sunt situaţi pe calea de migraţie Via Pontica şi este singurul loc din ţară unde pot fi observate anual în migraţie peste 30.000 exemplare de păsări cu zbor planat, dintre care peste 10.000 păsări răpitoare şi restul berze albe. Numărul speciilor de păsări răpitoare ce pot fi observate în migraţie este mai mare decât oriunde în Europa, cu 29 specii de răpitoare.
Sursa Parcul Naţional Munţii Măcinului
Sursa Parcul Naţional Munţii Măcinului
Pe aceeaşi temă: