FOTO Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Carcaliu, comuna tulceană din „piatră neagră“, o aşezare lipovenească botezată de turci

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Carcaliu este una dintre cele mai pitoreşti localităţi lipoveneşti de pe teritoriul Dobrogei. Comuna este situată în nord-vestul Dobrogei, pe malul drept al Dunării, la o distanţă de 10 kilometri de Măcin şi la 73 kilometri de Tulcea.

Carcaliu, care poartă una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România, a fost întemeiată către sfârşitul sec. al XVIII-lea de câteva familii de pescari ruşi lipoveni (creştini ortodocşi de rit vechi, care au emigrat din Rusia din ţinuturile marelui fluviu Volga, conform informaţiilor furnizate de prof. univ. dr. Feodor Chirilă.

Localitatea figura pe hărţile geografice de până la 1877 cu numele de Kamen' (Камень) sau Camena. După 1878, când, ca urmare a Războiului de Independenţă a României, Dobrogea a fost alipită la Regatul României, şi-a căpătat oficial o nouă denumire, cea de Carcaliu (turc. Cára-calé – ʺpiatră neagrăʺ) şi are statut de comună, fiind formată dintr-un singur sat.

În centrul satului se înalţă cea mai mare biserică lipovenească din câte sunt pe teritoriul României. Biserica lipovenească cu hramul ʺSf. Treimeʺ a fost construită în 1882. De pe clopotniţa acestei înalte biserici se poate admira panorama frumuseţii peisajului oferit de Balta Brăilei, situată între cele două braţe ale Dunării: Dunărea Veche şi Braţul Borcea – fostă mini-Deltă a Dunării – cum o numeau localnicii, care, în anii 1962-1964, a fost îndiguită şi asanată.

Atestări documentare pentru una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România

Una din primele atestări documentare ale existenţei localităţii Carcaliu o găsim în Harta rusă din 1835, spune prof. univ. dr. Feodor Chirilă. Marele istoric român C. C. Giurăscu ne informează că harta respectivă a fost întocmită între anii 1828-1832. „Ne mai bazăm şi pe următoarea precizare din Marele dicţionar geografic al României: ʺCarcaliu, comună rurală în judeţul Tulcea, plasa Măcin. Numele său este o corupţie a celui turcesc Kará-Kalé, de la Kará –ʺnegruʺ şi Kalé – ʺcetate, piatrăʺ. Înainte purta numele slavonesc de Kámena (ʺPiatrăʺ) şi, de la năvălirea turcilor, a luat numele ce-l poartă şi astăzi.

Nume slav

În vorbirea localnicilor se mai păstrează şi astăzi numele slav Kámen' (Камень – «piatră»), iar ruşii lipoveni din alte localităţi din România mai folosesc şi numele slav Kámenka («piatră»). Denumirea slavă de Kámenka este, de altfel, înregistrată şi în Harta rusă din 1835 (cum a scris C.C. Giurăscu, Principatele române la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti“.

Limba ruşilor lipoveni din Carcaliu o reprezintă graiul rus lipovenesc, desprins din limba rusă, cu peste trei secole în urmă, ca urmare a migrării strămoşilor lor din Rusia din cauza persecuţiei din partea administraţiei ţariste pentru faptul că au respins reforma de cult, iniţiată de Nikon – patriarhul Bisericii ortodoxe ruse.

Localitatea Carcaliu se distinge prin specificul ei caracteristic: uliţe largi şi drepte, case, cu arhitectură lipovenească, frumos ornamentate şi colorate în exterior, sunt aliniate perfect, cu latura îngustă spre stradă, curţile acestuia sunt adevărate grădini cu flori, pomi fructiferi şi viţă de vie.