Cum se promovează Delta Dunării ca să atragă turişti responsabili. „Mulţi au impresia că aici este paradisul petrecerilor”
0Pandemia de COVID-19 a reconfigurat harta destinaţiilor turistice preferate de români, iar Delta Dunării a fost redescoperită sau descoperită de mulţi vizitatori. Doar că, spun specialiştii, delta are nevoie de turişti educaţi şi responsabili, care să înţeleagă că este vorba despre o rezervaţie a Biosferei.
Vara anului 2020 a reprezentat pentru Delta Dunării un adevărat „asalt” din punct de vedere turistic. După ieşirea din lockdown, din cauza interdicţiilor de a călători în străinătate, mulţi români au ales Delta Dunării ca destinaţie turistică potrivită pentru a evita aglomeraţiile. Doar că nu toţi cei care au venit în rezervaţie au înţeles ce reprezintă turismul deltaic. De aceea, au apărut imagini cu o mulţime de deşeuri aruncate în natură sau bărci pline cu turişti gonind prin coloniile de păsări. În acest context, spun specialiştii, delta trebuie să atragă turişti responsabili.
În primul rând, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are nevoie de un studiu de capacitate sau de suport turistic. „Degeaba susţinem că presiunea bărcilor este mare, că avem prea mulţi turişti, că avem un management al deşeurilor defectuos, atâta timp cât nu ştim cât se poate construi în deltă sau câţi turişti pot să vină aici”, spune Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management a Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
El arată că anumite zone se aglomerează, mai ales vara, şi din cauză că jumătate din canalele deschise turismului sunt colmatate. Dacă din 18 canale sunt deschise doar 9, presiunea turistică va fi pe cele acestea şi se creează ideea de ambuteiaj, de aglomeraţie, iar bărcile circulă pe aici „ca pe Lipscani”, spune preşedintele AMDTDD.
Albastrul deltaic - foto: AMDTDD
Cum se atrag turiştii responsabili
Delta Dunării, cu peisajele, flora şi fauna ei unice, este zona predilectă pentru cei care vor să-şi redescopere ţara, rezervaţia naturală putând fi vizitată pe parcursul întregului an. Cătălin Ţibuleac arată că delta are nevoie de turişti educaţi, de turişti responsabili şi asta se face prin informare. „O persoană, când accesează o destinaţie, trebuie să ştie exact ce poate să facă. Sunt mulţi care, poate, au impresia că aici este un paradis al petrecerilor, ceea ce nu este cazul. O informare corectă poate face diferenţa.”
O altă selecţie a turiştilor o face preţul, Delta Dunării nefiind o destinaţie ieftină, la îndemâna oricui. Turistul care vine aici trebuie să ştie că plăteşte acei bani pentru a admira natura din barcă, nu pentru cluburi sau alte forme de distracţie.
Selecţia turiştilor mai trebuie făcută prin renunţarea la aşa-zisele excursii de o zi. „Acela nu este turism. Nu poţi pretinde că ai vizitat delta în 2-3 ore, din barcă. În acest caz trebuie să coopereze şi autorităţile competente: Garda de Mediu, Poliţia de Frontieră, ANAF, Administraţia Rezervaţiei Biosferei delta Dunării. Sunt foarte mulţi pescari care vara nu mai prind peşte, ci se ocupă cu transportul turiştilor. Aceste activităţi nu sunt fiscalizate de multe ori şi fac o concurenţă neloaială”, spune Cătălin Ţibuleac.
Cătălin Ţibuleac (stânga) şi Charlie Ottley, realizator BBC foto: AMDTT
Promovarea prin intermediul unor personalităţi
Turismul deltaic a fost excelent promovat de campionul Ivan Patzaichin, cel care s-a stins din viaţă anul acesta. „Delta Dunării este regina turismului lent”, a susţinut tot timpul Ivan Patzaichin.
În schimb, tot anul acesta, delta a câştigat un ambasador în persoana producătorului BBC Charlie Ottley, care a realizat şi un documentar „Wild Danube”, ce va fi difuzat în luna ianuarie la postul britanic de televiziune.
„Delta, cu bune şi cu rele, poate, nu a avut niciodată o promovare atât de importantă. Impactul, prin difuzarea documentarului pe Netflix şi BBC, va fi unul major. Filmul atrage, te determină să cauţi o vacanţă aici. Noi asta sperăm: turistul străin să vină să vadă ce frumuseţi avem noi aici, dar pe de altă parte, pot să vină şi investitori străini care să reabiliteze case tradiţionale din zonă”, mai spune Cătălin Ţibuleac.
Nu în ultimul rând, Delta Dunării poate fi promovată prin intermediul oamenilor care trăiesc aici, a poveştilor de viaţă, a locurilor încărcate de legende. Trebuie doar ca ei să fie cunoscuţi, ascultaţi şi valorificaţi. Evenimentele locale (Sărbătoarea scrumbiei, Maselniţa-Ziua iertării, Festivalul borşului) sunt, de asemenea, posibilităţi deosebite de a aduce în Rezervaţie oameni care să interacţioneze cu populaţia locală, cu tradiţiile şi obiceiurile de aici.
Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare, fiind declarată în 1990 Rezervaţie a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO Omul şi Biosfera. Aici sunt autorizate aproximativ 500 de structuri de cazare, acestea având circa 11.000 de locuri care pot găzdui turişti.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Delta Dunării, paradisul sălbatic promovat de Charlie Ottley | VIDEO