VIDEO Mărturia tulburătoare a pădurarului împuşcat de braconieri la Arad: „Şefii mi-au zis să o las încet, să nu mai văd atâtea“

Un pădurar din judeţul Arad, împuşcat în urmă cu doi ani şi jumătate de un braconier, în timp ce hrănea animalele din pădure, a povestit coşmarul prin care a trecut atunci menţionând că şefii săi i-au zis „să o lase mai încet şi să nu-l mai intereseze, să nu mai vadă atâtea“.

Sorin Jiva este pădurar în Gurahonţ, judeţul Arad, şi în martie 2017 a fost împuşcat de către un braconier în timp ce se afla în pădure. Atacatorul, Valentin Tamaş, a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru tentativă de omor  şi plata unor daune în valoare de 50.000 de euro. La şase luni de la pronunţarea sentinţei, rămasă definitivă, Tamaş este în continuare în libertate, fiind dispărut. Nici până la ora actuală Poliţia nu a reuşit să dea de urma fugarului.

Tamaş a fost condamnat definitiv după ce, în martie 2017, în timp ce se afla la braconaj într-o pădure de lângă Gurahonţ, l-a împuşcat cu arma de vânătoare deţinută ilegal pe Sorin Jiva, un angajat al Ocolului Silvic Gurahonţ, venit în pădure să aducă hrană animalelor.

Tamaş a fost pus sub acuzare pentru tentativă de omor după ce victima, care a avut nevoie de 50 de zile de îngrijiri medicale, deşi era întuneric, a reuşit să vadă la lumina unei lanterne faţa lui Tamaş. Nici în timpul anchetei, nici în cursul procesului, braconierul nu a recunoscut acuzaţiile.

În final, tânărul a fost găsit vinovat de tentativă de omor şi condamnat la opt ani de închisoare. Tamaş a fost prezent la toate termenele din proces, dar înainte de pronunţarea sentinţei finale a dispărut fără urmă, nefiind găsit nici în prezent. La scurt timp după pronunţarea sentinţei, zeci de poliţişti l-au căutat pe bărbat în pădurea din apropiere de Gurahonţ, dar căutările au fost fără succes.

„Tot pădurar sunt, după câte am trecut prin viaţă“

Într-un material realizat de Presseone, pădurarul Sorin Jiva povesteşte în amănunt cum a fost împuşcat cu armament ilegal, în zona inghinală, reuşind să scape cu viaţă doar după ce a fost operat de urgenţă la Timişoara.

„În continuare tot pădurar sunt, după câte am trecut prin viaţă. Din cauză că am iubit pădurea şi am încercat să fiu corect şi am pus suflet am fost împuşcat“, mărturiseşte cu voce caldă pădurarul..

Spune că nu va uita în veci data de 9 martie 2017, când a fost împuşcat. Poveşteşte că atât tatăl său, cât şi bunicul său au fost pădurari şi că şi el, iubind pădurea, s-a dus la Timişoara, unde a făcut liceul silvic.

„Am fost pădurar şi apoi am ajuns şef de district în zona Mădrigeşti, Secaş, unde erau ei, hoţii de lemne. Am încercat să stopez tăierile ilegale şi braconajul. Am fost pus să fac patrulă la cantonul Şoimuş, Erau furturi de lemne, unde pădurarul Demea Ionel a fost dat afară, că a fost un prejudiciu de un miliard opt sute. de furturi, de tăieri ilegale de acolo. Şi l-am surprins când tăia cu drujba şi a fugit. Am făcut raport şi nu ştiu cum s-a soluţionat. Multe dosare zac în Parchetul Gurahonţ fără soluţii. Mi-or zis şefii ca să o las încet, să nu mai văd atâttea, să nu mă mai intereseze. Numai poliţiştii tineri se implică, ăştia mai vechi nu se implică, nu-i interesează chiar nimic“, mărturiseşte pădurarul arădean.

„Au tras să mă omoare, nu să mă sperie!“

Îşi aminteşte în amănunt ziua aceea în care a fost împuşcat de către braconieri în timp ce el a mers să pună porumb animalelor din pădure. „M-am dat jos să văd ce am, explozie sau s-a rupt ceva şi atunci am văzut că-i puşcată maşina şi aveam o gaură. Când am dat să fug, au tras în mine şi am sărit în maşină. L-am văzut pe Tamaş, erau doi. Au tras cu scopul să mă omoare, nu să mă sperie. Am stat în vale vreo zece minute şi vedeam cum curge sângele din picior. Am mers doi kilometri pe jos, de-abia am ajuns, şi înainte de Băleşti am obosit. Şi am zis că dacă mă pun jos n-o să mai ajung. Soţia mi-a zis să mă las de... Că am un copil de crescut“. Spune că copilului său îi place să meargă în pădure şi că îl întreabă de multe ori Tati, când mergem la pădure?“, povesteşte Jiva.

El mai spune că nu mai poate merge singur în pădure, pentru că- i este frică de braconieri şi de hoţii de lemne. „Am ajuns vremurile astea să îţi fie frică să umbli singur prin pădure. Ba te omoară, te puşcă, ba te bate. E foarte greu prin ce treci atunci. Io am avut zile. Vă daţi seama, în plămâni, 700 de grame (n.r. - de sânge). M-au operat la 3 dimineaţa în Timişoara. Puteam să mor de o mie de ori. Puteam fi şi eu tot ca şi el. Şi tot păcat (n. red - Probabil cu referire la pădurarul ucis în Maramureş).

„Poate o să moară mai mulţi colegi de-ai mei şi tot n-o să se întâmple mare lucru“, îşi termină mărturisirea, cu părere de rău, pădurarul Sorin Jiva.