Vânătorii timişeni au tras linie la finalul sezonului oficial în care puteau împuşca animalele sălbatice
0Vânătorii din judeţul Timiş au intrat în perioada de prohibiţie. Sezonul oficial de vânătoare s-a încheiat la sfârşitul acestei luni, odată cu Balul Vânătorilor.
Sfârşitul sezonului a fost marcat de cluburile timişene prin tradiţionalul bal al vânătorilor. La fel au făcut şi cei din clubul Buziaş, care numără peste 80 de vânători.
„Arma pentru noi este un pretext de a ne lega de natură. Atâta timp cât există un animal sănătos va exista şi un vânător dornic să iasă în teren. Dacă există un vânător dornic să iasă în teren automat avem posibilitatea de a ne întreţinem domeniul de vânătoare. Animalele sunt sălbatice, dar sunt furajate auxiliar de vânători, să nu distrugă atât de mult recoltele limitrofe fondulului de vânătoare. În perioada de iarnă, când vânatul nu găseşte hrană în afara fondului de vânătoare, noi venim cu cocieni, cu porumb, hrană suculentă, tot ce este nevoie ca să menţinem vânatul în spaţiul”, a declarat Ionel Despot, pădurar şi vânător pe Fondul 42 Buziaş.
Fondul de la Buziaş este unul din cele mai mari din judeţ, având aproximativ 14.000 de hectare, din care peste 4.000 suprafaţă împădurită. Vânătorii au parte pe acest fond de fazan, iepure, raţă sălbatică, raţă mică, potârniche, prepeliţă, căprioară şi mistreţ. Acesta din urmă reprezintă piesa cea mai mare, trofeul cel mai valoros.
“Pentru a vă face o imagine, sîn sezon s-au împuşcat 36 de mistreţi şi şase căpriori. Să nu creadă cineva că masacrăm în masă animalele. Urmează o pauză până pe 15 mai, când se va poate vâna cu autorizaţie individuală căpriori mascul cu defecte. Se stabileşte o cotă de recoltă. De la 15 august este din nou liber la păsări şi mistreţi, apoi fazan şi iepure”, a mai spus Despot.
Numărul vânătorilor din Timiş este în continuă scădere, pentru că nu îşi poate permite oricine să investească în această activitate.
„Este un sport foarte scump. Nu şi-l poate permite oricine. Mai vânează doar de cei cu posibilitate financiară. Numărul vânătorilor a scăzut foarte mult. O armă pentru vânat mic se ridică la 8.000 lei. Arma pentru căprior şi mistreţ, carabină cu glonţ, poate să ajungă până la 10.000 de euro. Avem şi o cotizaţie anuală la asociaţie, de 1.000 de lei pe an, plus zile de muncă. Fiecare vânător este obligat să lucreze cinci zile în pădure, la instalaţii vânătoreşti şi la amenajarea de posturi de unde se poate observa vânatul şi se poate trage în mod clar”, a explicat Ionel Despot.
Vestea bună este că fenomenul braconajului a scăzut mult în ultimii ani, însă vânătorii spun că nu se poate eradica total.
„Este imposibil să dispară braconajul datorită formelor în care este practicat: Cu maşina, pe jos, cu diferite ustensile mult prea nelegale. Noi încercăm din răsputeri să ne luptăm să combatem fenomenul, cu poliţia, cu jandarmii. Pot să spun că în cei 11 ani, de când sunt pe acest fond de vânătoare, braconajul s-a redus cu 80-90 la sută. Sunt infracţiuni care se pedepsesc cu dosare penale sau chiar închisoare de la şase luni, la cinci-şase ani”, a mai declarat Ionel Despot.