Ultima parte din scrisoarea studentei criminale: „De unde să știu eu că o nebună nu îi face ceva copilului meu?”

„Adevărul.ro” publică astăzi ultima parte a scrisorii redactate de studenta ciminală de la Medicină și adresate unui judecător de la Tribunalul Arad. În încheierea memoriului, redactat pe capitole, Carmen Bejan arată ce i s-ar putea întâmpla dacă judecătorii o lasă să nască și să își crească fetița după gratii. 

„Eu îmi doresc ca copilul meu să fie sănătos din punct de vedere fizic și psihic, iar sistemul penitenciar nu are niciun rol pozitiv în dezvoltarea copilului, iar acesta ar putea rămâne cu traume”, arată Carmen Bejan în cererea de înterupere a executării pedepsei. Tânăra este conștientă că dacă judecătorii nu o vor lăsa să nască  în libertate va ajunge la Rahova, iar de acolo la penitenciarul de femei din Târgșor.

 „Dacă ar trebui să îl cresc aici, nu vreau să îmi imaginez ce se poate întâmpla cu el. În plus, nașterea se face la Rahova, unde familia nu poate veni fiindcă ar fi foarte departe de ei și nu i-aș vedea cel puțin un an de zile. La fel și tatăl copilului, care este din județul Arad, nu va putea veni până acolo, iar acest lucru ar duce mai degrabă la destrămarea familiei decât la menținerea ei. La Târgșor va trebui să stau cu copilul un an, unde am fost chiar în 2011 și am văzut ce condiții sunt acolo, chiar mai rele decât aici. Aș avea aceleași probleme cu mâncarea. Lucrul cel mai grav e că acolo nici nu voi mai avea posibilitatea să primesc de acasă pachet de mâncare pentru că nu ar putea veni la mine nici familia, nici tatăl copilului. Atunci ce se va întâmpla cu copilul? Nu va suferi el? De unde să își ia cele necesare pentru a crește? De ce să facă copilul meu detenție un an de zile pe nedrept? Asta nu ar fi o nedreptate? Vă rog să vă gândiți la sănătatea copilului meu și doar la el. Să luați în considerare faptul că eu, la părinți, am toate condițiile posibile pentru dezvoltarea copilului și ulterior a creșterii și educării lui, în liniște, nu în înjurături și blesteme sau bătăi, cu tatăl lui lângă el, nu să îl vadă prin geam o dată pe an, așa cum s-ar întâmpla dacă aș pleca să nasc în penitenciar”, a mai scris Carmen Bejan. 

Tânăra  este speriată că „o nebună îi poate face ceva copilului”. „Eu nu vreau să fie nici terorizat sau traumatizat, ci să aibă o educație normală. Este adevărat că am greșit și o să plătesc pentru fapta pentru care sunt învinuită, dar copilul meu nu are nicio vină. Nu este nici infractor, nici om rău și merită tot ce e mai bun pe lumea asta, iar cel mai important este să simtă iubirea familiei și nu suferința. Dacă copilul meu va rămâne cu traume pe viață, cine va fi tras la răspundere? Penitenciarul, care nu poate să asigure cele necesare creșterii copilului? Sau cine?”, s-a revoltat studenta criminală. Cererea acesetia a fost respinsă, mai având o ultimă șansă de eliberare la Curtea de Apel Timișoara, unde se judecă recursul împotriva deciziei de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei.