Tradiţia Revelionului în Banat: „Pluguşorul este un mic tratat agrotehnic promovat de comunişti”

Chiar dacă se vorbeşte foarte mult de tradiţii precum pluguşorul, capra, sorcova şi alte manifestări de acest gen ca fiind tradiţionale în Banat, acestea nu provin din această parte de ţară

Revelionul din zile noastre, în Banat, este cu totul diferit faţă de cel de acum 15 ani, care la rândul ei era diferit faţă de cel din anii comunismului. Nici revelioanele ceuşiste nu semănau cu cele din perioada interbelică şi înainte de asta. În atare situaţie este destul de greu să vorbeşti de tradiţii. Astăzi, Revelionul din oraşele mari se reduce la ieşiriele în peţele publice, unde sunt organizate concerte cu numeroase trupe de toate genurile. 

„În ultimii zece ani a început să apară această formă de sărbătoare, ieşirea publică, în stradă. Este un ritual scocial-politic care te face să te simţi că aparţii comunităţii în care trăieşti”, a declarat Otilia Hedeşan, prorector al Universităţii de Vest din Timişoara şi etnolog de marcă. 

Nu a fost tot timpul aşa. Ba mai mult, în urmă cu aproape un secol, Revelionul nu era considerat un eveniment de importanţă mare. 

“Dacă ne-am raporta la anul 1940, în partea aceasta de ţară, cele mai importante sărbători erau cele de primăvară. Începea de la postul Paştelui până la Paşte. Crăciunul era momentul de vârf. Era mult mai important ca Anul Nou. În unele zone, Anul Nou era numit şi Crăciunul Mic, care arăta clar ierarhia acestei sărbători. În perioada interbelică, nu se întreba ce faci de Anul Nou, ci eventual ce faci de Sfântul Vasile”, a mai spus Otilia Hedeşan.

Revelionul, compensaţie la Crăciunul interzis

În perioada comunismului, prin anii 70, lucrurile s-au schimbat, tocmai pentru a lua din importanţa Crăciunului, o sărbătoare sacră, religioasă, care nu era pe placul regimului. 

“Revelionul a venit ca o compensaţie la sărbătoarea Crăciunului, care era interzis. Oamenii mergeau la muncă de Crăciun. În perioada comunismului aveau patru zile libere: de 1 mai şi 23 august, însă atunci doar jumătate de zi, pentru că erau nevoiţi să meară la defilări, şi pe 1 şi 2 ianuarie”, a explicat profesorul universitar.

Revelionul în Banat era o sărbătoare liniştită. În noaptea dintre ani nu se dormea. Dar nu erau petrecerile de azi, iar locul şampaniei era vinul şi ţuica. Oamenii aşteptau ora 0 să bată clopotul de la biserică, făceau mici previziuni metreorologice, mici jocuri simbolice despre cum va fi vremea în noul an. 

“Printre ele se află cea cu ceapa, care este tăiată în 12 foi - câte una pentru fiecare lună. Se pune în cantităţi egale sare în fiecare coajă şi urmează aprecierea lunilor ploioase în dimineaţa de 1 ianuarie, după cantitatea de apă acumulata în cupele foilor de ceapă. Era o noapte, mitologic vorbind, potrivită să ghiceşti viitorul. Fetele puteau să afle cum va arăta viitorul soţ. Sub farfurii se puneau diverse obiecte simbolice.

Când ridicau fetele farfuria găseau o oglindă, care arăta ca bărbatul va fi frumos, un ban, care spunea că va fi bogat, un cărbune, că va fi negricios, puful de la porumb, că va avea păr frumos, un creion că va fi cărturar  şi aşa mai departe. În anii 90 încă întâleam asemenea obiceiuri”, a mai povestit Otilia Hedeşan.

Pluguşorul nu are legături cu tradiţia bănăţeană

Chiar dacă se vorbeşte foarte mult de tradiţii precum pluguşorul, capra, sorcova şi alte manifestări de acest gen ca fiind bănăţene, acestea nu provin din această parte de ţară.

“Pluguşorul, ca şi sorcova, vin din alte zone. Au fost impuse după anii 50 şi în Banat. Ele existau până în anii 40 în Moldova, Dobrogea, Muntenia, prin Bistriţa şi Maramureş, zone apropiate de Moldova. În etnografia românească miza a fost de a sublinia caracterul unitar. În realitate, au fost diferenţe mari pe regiuni. Dar cum Crăciunul trebuia pus la index, nu avea ce căuta în calendare, trebuia adus ceva. Aşa a venit pluguşorul, care este un mic tratat agro-tehnic. Acolo se aminteşte de roade, de cultura pământului, de prepararea pâinii”, a mai declarat etnologul Otilia Hedeşan. 

Citeşte şi:

VIDEO Revelion 2014 în centrul Timişoarei: concert cu Kamelia, George Hora, Silviu Paşca şi Phaser

FOTO Mii de timişoreni au întâmpinat 2013 în Piaţa Victoriei. Primarul Robu a petrecut la Budapesta