Timişoara: Iulian Boboescu, pasionat de acarienii acvatici

Pentru Iulian Boboescu natura este foarte importantă. De aceea a îndrăgit mereu ecologia şi biologia şi a decis să îşi construiască viitorul în jurul lor.

Profil:

Născut:  29.07.1984, la Reşiţa
Educaţie:  Universitatea de Vest, Facultatea de Chimie – Biologie – Geografie, specializarea Biologie.
Experienţă: studiază acarienii acvatici de trei ani

Iulian a avut de mic înclinaţii pentru aceste domenii. Îşi aminteşte când urmărea cele mai cunoscute desene animate cu tentă ecologică ,,Captain Planet”. ,,Ştiu că nu ratam niciun episod pentru că învăţam o grămadă de lucruri despre ecologie de acolo. Era ceva la vremea respectivă”, a spus Iulian, cu zâmbetul pe buze.

Ultimii trei ani din viaţă i-a dedicat unor vietăţi microscopice de care foarte mulţi oameni nici măcar nu au auzit: acarienii acvatici. ,,Acarienii sunt animale nevertebrate îndeaproape înrudite cu păianjenii şi scorpionii. Cei acvatici s-au adaptat la viaţa în apă”, a explicat Iulian.

Fascinat de acarieni acvatici

Tânărul a devenit fascinat de aceste vietăţi în facultate. Atunci a studiat pentru prima dată probe luate din apă, unde a descoperit aceste animale nevertebrate microscopice. A fost impresionat de particularităţile vieţii lor. ,,Am apreciat faptul că aceste vietăţi minuscule au o importanţă aşa mare în evaluarea calităţii apei”, a spus tânărul, după care a continuat să explice calităţile acarienilor.

Acum este student la master în ,,Biologia şi genetica dezvoltării” la Universitatea de Vest. Până acum a publicat un studiu despre acarienii acvatici în una dintre cele mai importante reviste ale Universităţii. Şi-a bazat şi lucrarea de licenţă tot pe speciile de acarieni. În România sunt foarte puţine persoane care să studieze aceste vietăţi şi la fel de puţine lucrări ştiinţifice despre ele. De aceea, toate lucrurile pe care le ştie acum despre acarienii acvatici, le-a verificat studiindu-i pe cont propriu.

Stă mult în laborator

Stă în laborator câteodată şi 8 ore pe zi. Desigur, asta când merge la facultate şi are acces la laboratorul de acolo. Îi place foarte mult să vorbească despre acarienii acvatici şi o face cu atâta pasiune încât ar vorbi ore în şir despre ei. Sursa lui principală de informaţii sunt probele de apă pe care le colectează atunci când merge în natură.
,,Când eşti în munţi, cam tot timpul colectezi acarieni, doar pentru asta mergi acolo”, a spus Iulian. Până acum a făcut opt stagii de voluntariat în şase parcuri naţionale din ţară. Este membru al BioTeam Timişoara, o asociaţie nonguvernamentală care se ocupă şi cu proiecte de ecologie. Îşi propune ca pe viitor să reuşească să publice articole şi lucrări care să completeze ceea ce se ştie până acum despre acarienii acvatici.

Întrebări şi răspunsuri

Se poate trăi din studiul acarienilor acvatici?
Există diverse surse de finanţare prin intermediul cărora se pot realiza proiecte de cercetare. E adevărat, e puţin mai greu la început, dar când ai deja experienţă e mai bine.

Ce sfaturi ai pentru cei aflaţi la început de drum?
Le-aş spune că nu este niciodată prea târziu să îşi urmeze visul şi că trebuie să se implice în cât mai multe proiecte. Aşa pot învăţa foarte multe lucruri şi îşi formează şi o bază solidă de experienţă.

lCe ai vrea să se schimbe în concepţia oamenilor?
Ar fi bine să dispară din concepţia populară întrebări de genul: „De ce să protejez eu broasca râioasă, dacă nu am niciun folos de pe urma ei?”. Toate formele de viaţă au un rol foarte important în stabilitatea naturii.

Ce-i place

„Îmi place că, încet, încet, încep să se mişte lucrurile şi în România din punct de vedere al cercetării, al proiectelor. Cu toate că este foarte greu, dacă este voinţă se pot face multe lucruri importante”, a spus tânărul.

Ce nu-i place
„Nu îmi place lipsa de educaţie ecologică, în special în rândul generaţiei tinere. Mulţi se lasă guvernaţi de superstiţii când vine vorba de natură. Spre exemplu, dacă văd un şarpe, li se pare normal să îl omoare”, a spus Iulian.