Speranţă şi disperare în „Afgan Parc” din Timişoara: „Sunt oameni ca noi, au dreptul la o viaţă mai bună” FOTO
0După ce a luat pulsul zonelor Blaşcovici şi Strada Polonă, după ce au arătat un film deţinuţilor de la panitenciarul "Popa Şapcă" şi au testat reacţia vânzătorilor din Piaţa Badea Cârţan, caravana ROD a ajuns în „Afgan Parc", un alt loc unde cultura este inexistentă.
Între 50 şi 100 de refugiaţi sunt văzuţi zilnic pe iarba verde din zona centrului comercial Auchan de pe Calea Aradului. Este locul unde îşi duc veacul cei care nu au mai prins un loc în centrele organizate de autorităţi pentru migranţi.
Ei dorm în clădirile abandonate ale fostului Liceu Agricol, iar cât e ziua de lungă tolănesc pe iarba din zona botezată deja de timişoreni ca "Afgan parc". Aici s-a oprit şi caravana ROD, în cadrul unui experiment social inedit.
GALERIE FOTO
De data aceasta n-au venit cu o proiecţie de film, ci doar cu o expoziţie foto, cu instantanee realizate de patru fotografi din Timişoara chiar acolo, printre refugiaţi.
"Am expus aceste poze în primul rînd pentru aceşti refugiaţi, să se vadă, să se observe fotografiaţi în mărime mare, dar şi pentru timişorenii care trec prin zonă. Caravana ROD e un soi de festival cultural itinerant care deserveşte zonele mărginaşe, audienţelele neglijate care nu au un acces la fenomenul cultural. Facem o expoziţie foto chiar pentru refugiaţi. Aici suntem ca într-un parc englezesc. Condiţiile în care trăiesc ei, într-un liceu abandonat sunt groaznice. Asta nu este o acţiune care să favorizeze migraţia ilegală. Pur simplu conştientizăm că acest fenomen există, şi oferim acestor oameni un act artistic mai neobişnuit, o expoziţie foto cu ei. Dacă cineva doreşte să ducă poza cu el, poate să o ia, deşi nu ştiu unde ar putea să o expună", a declarat regizorul Florin Iepan, organizatorul ROD Festival.
"Aceşti oameni sunt ca noi, idiferent ce credem despre ei, despre fenomentul acesta. Noi trebuie să fim alături de ei, altfel ar fi inuman. Noi, timişorenii, toţi am avut prieteni, rude, care pe vremea lui Ceauşescu treceau frontiera ilegal. Ei sunt <frontieriştii> de astăzi şi ar trebui să-i înţelegem şi să fim mai empatici cu ei, pentru că şi ei, ca şi românii care plecau în anii 80, caută o viaţă mai bună. Aşa că nu trebuie să avem o relaţie foarte distantă, cum avem în momentul de faţă", a adăugat Florin Iepan.
Cei mai mulţi dintre refugiaţii care ajung pe câmpul de la Aushan sunt din Afganistan. Cu toţii trăiesc o tragedie. Unii sunt plecaţi de luni de zile din ţara lor, alţii au fugit după venirea la putere a talibanilor. Se plâng că sunt hărţuiţi de poliţie şi jandarmerie. Unii n-au bani, de fap n-au nimic. Tragedia va fi şi mai mare odată cu venirea iernii.
"Sunt de trei luni pe drumuri, e foarte greu. Nu e important să ajung într-o ţară bogată, important e ca cineva să ne primească, să avem unde să locuim, să muncim şi să primim azil. Centrul de Azil de la Timişoara este unul dintre cele mai rele locuri prin care am trecut. Dar în Afganistan nu se poate sta, acolo nu ştii dacă a doua zi mai eşti viu", spune unul din tinerii afgani.
"Am trecut şi prin Serbia şi prin Macedonia, suntem într-o situaţie foarte grea, nu avem bani, nu avem mâncare, nu avem unde să stăm. Nu vine nimeni să ne înterebe de sănătate. Eu vreau să ajung în Belgia", a adăugat un altul.
"Eu sunt de şase luni pe drumuri. Am avut mari probleme cu autorităile din România. Vin peste noi jandarmeria, poliţia de frontieră, ne hărţuiesc, chiar dacă le arătăm că avem documente. M-au trimis de multe ori la graniţa cu Ucraina. Vreau să mă pot stabili într-o ţară din vestul Europei, să-mi aduc şi cei patru copiii care au rămas în Afganistan", a completat un alt locuitor al câmpului de la Auchan.
Printre refugiaţi sunt şi cazuri fericite. Este şi exemplul lui Basim Mujib, care a plecat din Afganistan acum şapte ani, dar acum e integrat bine în societatea timiţoreană. Vorbeşte limba noastră, merge şi la şcoală şi este voluntar al asociaţiei Logs care se ocupă de ajutorarea refugiaţilor care ajung aici.
"După cum vedeţi, situţia refugiaţilor de aici este groaznică. Toată lumea e aici pe câmp, nu pot intra în centrul de azi, probabil e plin sau că ei vin din alte centre din ţară. Cam 80 la sută din ei sunt din Afganistan, în rest mai sunt din India, Bangladesh şi Pakistan. Ei vin la Timişoara pentru că este un oraş de tranzit, de aici încearcă să treacă mai departe în Ungaria şi apoi în ţările din occident. Expoziţia asta e binevenită. Putem să transmitem informaţii despre ei, că nu sunt oameni răi. Există o percepţie că ei fac tot felul de rele, în realitate nu este aşa. Sunt oameni ca noi, au dreptul la o viaţă mai bună", a spus Basim Mujib.
Caravana ROD nu se încheie încă. Pe 30 octombrie, cei de la Documentor vor pleca la Novi Sad, o altă viitoare capitală culturală europeană, unde vor prezenta filmul "Păr", realizat de Florin Iepan şi Călin Meda, despre miţcarea hipie din anii 60-70 din Timişoara şi Arad.
Vă mai recomandăm:
Pieţarii din „Badea Cârţan” au fost parte dintr-un experiment socio-cultural. Vânzătorii au criticat iniţiativa, unii chiar au fost revoltaţi.